Consultări politice la București
România continuă dialogul internaţional pe tema conflictului din Ucraina şi a implicaţiilor politice şi economice.
Roxana Vasile, 18.03.2022, 12:01
De la debutul invaziei militare ruse în Ucraina, la București se perindă oficiali la cel mai înalt nivel, cei mai mulți din Europa – președinți ori vicepreședinți de țară, premieri, miniștri, comisari de la Bruxelles sau șefi ai NATO. România este vecină cu Ucraina și a devenit, din 24 februarie, poartă de intrare pentru, până acum, sute de mii de refugiați. Este, în egală măsură, membră a Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic, cel mai expus, în această perioadă, actualelor provocări de securitate, cărora aliații încearcă să le găsească un răspuns adecvat.
Discuții în acest sens au loc inclusiv la nivel bilateral, asemenea celei de joi, dintre președintele român, Klaus Iohannis, și omologul din Estonia, Alar Karis, despre intensificarea acţiunilor defensive ale NATO. Cei doi au fost de acord că este necesară adaptarea prezenţei militare în regiune, iar NATO trebuie să dispună de capacități militare, pentru a nu oferi Rusiei nicio posibilitate să avanseze pe flancul estic.
Klaus Iohannis: “Avem nevoie urgent de consolidarea substanţială şi echilibrată a întregului flanc estic, de o prezenţă înaintată, unitară şi întărită. De aceea, România acţionează pentru creşterea, în continuare, a prezenţei militare aliate în ţara noastră.”
Klaus Iohannis a anunțat, totodată, că România își va relua, de anul viitor, participarea la misiunea de Poliţie Aeriană NATO în zona baltică, un demers pentru întărirea apărării colective aliate. La rândul său, preşedintele estonian, Alar Karis, a vorbit, pe de altă parte, despre necesitatea reducerii dependenţei de resursele energetice ruseşti.
Subiectul s-a regăsit în discuțiile pe care președintele român le-a avut, tot joi, și cu primul ministru al Spaniei, Pedro Sánchez. Asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene are în actualul context al războiului din Ucraina o importanţă strategică sporită, consideră Klaus Iohannis: “România este dispusă să pună la dispoziţie propria infrastructură energetică pentru diversificarea aprovizonării cu gaze naturale din surse multiple.”
Nici nu am ieşit bine din criza provocată de pandemia de Covid-19 că am intrat într-o nouă criză – a afirmat și premierul Sanchez, care a evocat nevoia unei decizii la nivel european în privinţa evoluţiei preţurilor la electricitate şi gaze. Despre impactul multidimensional al crizei din Ucraina, în special legat de stabilitate, refugiaţi şi energie, Pedro Sanchez a discutat, la București, și cu omologul Nicolae Ciucă. Cei doi și-au exprimat interesul pentru organizarea cu celeritate a unei prime şedinţe comune a celor două Guverne, român și spaniol.