Constituţionalitate şi imunitate
Arestarea fostului ministru social democrat, senatorul Dan Şova, într-un dosar de corupţie depinde de pronuntarea Curţii Constituţionale pe marginea votului controvesat din parlament.
Valentin Țigău, 27.03.2015, 13:39
După decizia luată, marţi, de Senatul României, de respingere a cererii de încuviinţare a arestării senatorului social-democrat Dan Sova într-un dosar de corupţie, o serie de reacţii din partea reprezentanţilor justiţiei şi chiar a preşedintelui României duc la ideea că votul este unul controversat, asupra căruia trebuie să se pronunţe Curtea Constituţională.
Direcţia Naţională Anticorupţie ceruse senatorilor să aprobe arestarea preventiva a colegului lor, Dan Şova asupra căruia planează acuzaţia de a fi falsificat şi distrus probe ca să scape de dosarul în care este cercetat pentru încasarea ilegală a 3 milioane şi jumătate de lei din comisioane de la complexurile energetice Rovinari şi Turceni. Deşi majoritatea senatorilor prezenţi au votat pentru încuviinţarea arestării, solicitarea DNA a fost respinsă, invocându-se absenţa cvorumului. Decizia a fost imediat atacată, în primul rând de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze, în acest caz, Curtea Constituţională pentru blocarea justitiei de către autoritatea legislativă. Procurorul face recurs la o decizie din anul 2008 a Curţii Constituţionale care a hotărât că cererile de reţinere şi arestare a unui senator sau deputat, adresate Legislativului, sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenţi în sala de şedinţe.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu susţine, însă, că, în cazul Şova s-a aplicat regulamentul intern al Senatului, niciodată reclamat la Curtea Constituiţională. În baza acestui regulament, această cameră se pronunţă cu majoritatea voturilor senatorilor, prezenţi sau absenţi la sedinţă.
În această dispută a intervenit şi preşedintele României, Klaus Iohannis care a sesizat Curtea Constituţională să constate existenţa unui conflict de natură constituţională între puterile juridică şi legislativă, în urma omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia.
Curtea a anuntat, deja, că se va pronunţa asupra acestei chestiuni, pe 8 aprilie. În seria reacţiilor pe marginea votului controversat, se mai înscrie cea a PNL, în opoziţie, care s-a adresat, şi el, Curţii Constituţionale, dar şi cele din partea ambasadelor SUA, Marii Britanii şi Olandei care urmăresc îndeaproape modul în care sunt tratate, în România, cazurile de corupţie.