Concurenţă mare pentru Primăria Capitalei

18 oameni, deopotrivă nume grele ale politicii româneşti şi anonimi perfecţi, candidează, pe 27 septembrie, la titlul de edil al Bucureştiului.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Bogdan Matei, 26.08.2020, 12:01

Bucureştiul însumează o zecime din totalul electoratului românesc, şi, exceptându-l pe preşedintele republicii, edilul său e politicianul învestit cu cele mai multe voturi. Capitala e oraşul cel mai bogat din ţară, cu indicatori economico-sociali peste media Uniunii Europene, şi cu demografia cea mai dinamică. De aceea, funcţia de primar general e un trofeu râvnit de toate partidele.

În plus, anul acesta, scrutinul local e aşteptat cu mai multă nerăbdare decât oricând. Fusese programat iniţial în iunie, dar, din cauza pandemiei, a trebuit amânat, iar aleşilor – primari, şefi de consilii judeţene, consilieri locali şi judeţeni – le-au fost prelungite mandatele cu jumătate de an.

Pentru alegerile într-un singur tur de pe 27 septembrie au fost validate candidaturile a 18 aspiranţi. E reprezentat tot spectrul ideologic, de la dreapta conservatoare la stânga radicală, precum şi un larg spectru de profesii: economist, inginer, matematician, filolog, actor, jurnalist, ghid montan, medic, medic veterinar, controlor de trafic aerian, expert în relaţii internaţionale.

Sondajele privind intenţiile de vot prevăd, deocamdată, mai degrabă o luptă în doi. Fostă vedetă foarte vizibilă şi vocală a unei televiziuni de stânga, Gabriela Firea devenea, acum patru ani, prima femeie şi primul membru PSD cu carnet învestit primar general. În siajul ei, PSD îşi adjudeca atunci şi toate cele şase primării de sector.

Candidată, acum, la propria-i succesiune şi susţinută de cel mai important partid parlamentar, în opoziţie, primăriţa porneşte în campanie cu handicapul unei uzuri inevitabile în funcţie, precum şi cu un palmares mai degrabă modest. Bucureştiul e un oraş sufocat de poluare, paralizat de traficul supraaglomerat, cu regia de termoficare falimentară şi cu o infrastructură încă deficitară.

Principalul oponent al actualului edil e matematicianul şi activistul civic Nicuşor Dan. Din nucleul organizaţiei sale nonguvernamentale, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, a apărut actuala USR, în prezent a treia forţă din Parlament. Ulterior, din motive doctrinare, Dan s-a despărţit de partidul pe care l-a fondat, dar azi candidează atât cu susţinerea acestuia, cât şi a PNL, la guvernare.

Dincolo de duelul Firea-Dan, comentatorii remarcă pe lista de candidaţi cel puţin două personaje care vor colora, neîndoielnic, campania electorală: eurodeputatul Traian Băsescu şi senatorul Călin Popescu-Tăriceanu. Primul a fost ales primar în 2000, apoi a fost şef al statului vreme de zece ani. Celălalt a avut un mandat plin de prim ministru. Întâi camarazi, apoi inamici juraţi, Băsescu şi Tăriceanu sunt consideraţi de unii analişti tandemul cel mai eficient de la vârful administraţiei româneşti. Cu ei la timonă, ţara era admisă, în 2007, în Uniunea Europeană.

În curând septuagenari, fostul preşedinte şi fostul premier le par unora ridicoli cu noile lor ambiţii de primari. Comentatorii cred, însă, că ei încearcă, de fapt, doar să-şi promoveze propriile partide, PMP pentru Băsescu şi ALDE pentru Tăriceanu, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.