Concluziile Summitului european de iarnă
Războiul din Ucraina, relaţiile comeciale UE–SUA, situaţia din Orientul Mijlociu şi interferenţa Rusiei în procesele electorale din România, Republica Moldova şi Georgia au fost printre subiectele discutate la summitul european de iarnă de la Bruxelles.
Sorin Iordan, 20.12.2024, 11:30
Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina, migraţie, situaţia din Orientul Mijlociu, Republica Moldova şi Georgia, răspunsul blocului comunitar la crize şi interferenţa Rusiei în alegerile din România.
Invitat la summit-ul european de iarnă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că ţara sa are cel mai mult nevoie ca atât Uniunea Europeană cât şi Statele Unite ale Americii să continue susţinerea pentru Kiev. Zelenski a adăugat că îşi doreşte ca Donald Trump, care va reveni la Casa Albă din 20 ianuarie 2025, să fie de partea Ucrainei în războiul împotriva invaziei ruseşti şi a arătat că Ucraina va avea nevoie de garanţii de securitate din partea UE şi SUA pentru a fi asigurată pacea pe termen lung.
Reîntoarcerea lui Trump la conducerea Statelor Unite este şi motiv de îngrijorare pentru statele europene, care se aşteaptă ca politica sa suveranistă să afecteze, din nou, relaţiile comericale, aşa cum s-a întâmplat în mandatul său precedent. Există temerea că noua administraţie americană ar putea creşte cu până la 20% tarifele de import pentru produsele europene.
În acest context, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi politică de Securitate, Kaya Callas, a declarat că cele două blocuri ar trebui să evite cu orice preţ un război comercial pentru că ambele economii ar fi afectate. Nu există niciun câştigător în urma unui război comercial, a spus aceasta, iar în cazul în care ne-am confrunta cu un astfel de scenariu, China va fi cea care se va amuza cel mai tare.
Un alt subiect amplu dezbătut a fost cel al interferenţelor Rusiei în procesele electorale. Prezent la summit, preşedintele român Klaus Iohannis a afirmat că acest comportament al Moscovei nu este doar o ameninţare la adresa României, ci la adresa tuturor democraţiilor. El le-a cerut statelor UE să lucreze împreună, inclusiv la nivelul schimburilor de informaţii, pentru ca astfel de ingerinţe să poată fi depistate şi contracarate rapid.
Referitor la acest subiect, premierul Poloniei, Donald Tusk, a spus că toţi liderii europeni, inclusiv cei sceptici, sunt acum conştienţi de agresivitatea cu care Rusia încearcă să destabilizeze sistemele democratice ale statelor comunitare şi a oferit drept exemplu interferenţele Rusiei în Georgia, Republica Moldova şi România.
Nu în ultimul rând, liderii europeni au discutat despre evoluţiile din Siria, după ce Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere. Statele europene au transmis că au stabilit contacte diplomatice cu noua conducere, dar că aşteaptă fapte de la noul guvern de la Damasc pentru a-şi continua sprijinul financiar şi umanitar. UE este interesată ca situaţia să se stabilizeze pentru a putea să repatrieze o parte din migranţii sirieni refugiaţi în Europa, în condiţiile în care prezenţa acestora a acutizat tensiunile sociale şi a dus la creşterea extremei drepte în plan politic.