CEDO şi situaţia din penitenciare
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a acordat şase luni României pentru a găsi soluţii la supraglomerarea penitenciarelor şi la condiţiile precare de detenţie.
Bogdan Matei, 26.04.2017, 13:00
Veştile proaste de la Strasbourg nu fac decât să
confirme o situaţie pe care, în ţară, toată lumea o cunoştea. Condiţiile de
detenţie din penitenciarele româneşti contravin Convenţiei Europene pentru
Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală, care necesită
adoptarea de măsuri generale de către stat – a constatat Curtea Europeană
pentru Drepturile Omului.
România are la dispoziţie doar şase luni pentru a prezenta un calendar şi un pachet de măsuri care să rezolve suprapopularea
penitenciarelor şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie. Prin decizia-pilot
adoptată marţi, Curtea a amendat România cu circa 17.850 de euro şi a decis să
suspende judecarea altor plângeri similare până când autorităţile de la
Bucureşti vor prezenta măsurile pe care înţeleg să le adopte.
Deocamdată,
statisticile oficiale indică un deficit de peste 11.000 de locuri şi un grad de
ocupare de peste 200% în opt dintre cele 44 de închisori româneşti. Printre
posibilele soluţii figurează construcţia de noi închisori sau extinderea
spaţiilor de detenţie deja existente, graţierea deţinuţilor cu pedepse mici şi
reducerea perioadelor de executare a pedepselor în anumite condiţii ori
plasarea unor condamnaţi în arest la domiciliu.
Premierul Sorin Grindeanu a anunţat
că a analizat, deja, decizia CEDO cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi
s-a declarat convins că acesta va elabora în timp util planul de măsuri.
Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă situaţia supraaglomerării
închisorilor decât pe termen scurt – avertizează directorul Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, care propune construirea de noi
locuri de detenţie.
Marius Vulpe: Pe termen lung, singura
soluţie este construirea de noi locuri de detenţie şi renovarea celor vechi.
Condamnările vin tocmai pe acest temei. Graţierea sau arestul la domiciliu nu
rezolvă situaţia din penitenciare. În penitenciare trebuie investite resurse
pentru a moderniza şi a creşte capacitatea.
Fostul ministru al
Justiţiei, Titus Corlăţean, ales recent vicepreşedinte al Adunării Parlamentare
a Consiliului Europei, a apreciat că termenul acordat de CEDO e unul mai
degrabă strâns: Nu va fi deloc simplu ca, în acest şase luni de
zile, să fie pus la punct un plan coerent, care să devină realitate, asta
însemnând resurse alocate şi consecvenţă în deciziile luate în plan intern.
Experţii spun că, oricât de costisitoare pot părea măsurile ce trebuie
adoptate, acestea vor fi o investiţie profitabilă. Fiindcă, doar în ultimii
ani, statul român a plătit peste două milioane de euro despăgubiri deţinuţilor
care au câştigat la CEDO procesele intentate pentru condiţiile din închisori.