Ce soluţii există pentru creditele în franci elveţieni?

Aprecierea dolarului american şi a francului elveţian nu rămân fără efecte în România.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Corina Cristea, 19.03.2015, 13:31

Fireşti pe pieţele valutare, fluctuaţiile sunt analizate, însă, cu maximă atenţie în cazul evoluţiilor bruşte. Aşa s-a întâmplat la începutul anului cu francul elveţian, iar în ultima perioadă cu dolarul american. Care sunt explicaţiile şi mai ales care sunt consecinţele? Cine are de câştigat şi cine are de pierdut în România? În ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la pragul minim valutar al monedei naţionale faţă de euro, pe care l-a apărat în ultimii ani, iar această decizie a aruncat francul elveţian la un nivel apropiat de cel al monedei europene, aprecierea fiind una record, de aproape 30%. Situaţia a adus la disperare şi a scos în stradă românii cu credite în această monedă.

Atraşi în perioada de boom a creditelor, în urmă cu mai bine de opt ani, de stabilitatea francului elveţian, dar mai ales de dobânzile mai mici în raport cu euro sau dolarul, zeci de mii de români au optat pentru împrumuturi în franci elveţieni, iar acum au ajuns în situaţia de a nu mai putea plăti şi au cerut statului să intervină.

Au fost vehiculate mai multe propuneri, între care conversia în lei a creditelor, la un curs mai apropiat de cel la care au fost încheiate majoritatea contractelor, sau prelungirea perioadei de rambursare a creditelor.

În această săptămână, executivul a discutat în primă lectură un proiect de lege privind conversia în lei a creditelor în valute. Băncile ar urma să ofere o reducere de 15% din valoarea creditului în lei rezultat în urma conversiei, iar statul să asigure garanţii pentru jumătate din suma de plată. Proiectul îi vizează pe cei cu credite ipotecare sau imobiliare care au restanţe la plată mai mici de 60 de zile şi venitul net de maxim de 3.000 de lei (circa 670 de euro).Proiectul s-a aflat pe agenda şedinţei de Guvern sub formă de ordonanţă de urgenţă, dar, la cererea premierului, a fost transformat în proiect de lege.

Dacă aprecierea bruscă şi consistentă a francului elveţian a fost surpriza valutară a începutului de an, în ultima perioadă şi dolarul s-a apreciat puternic faţă de leu. Creşterea se datorează în principal întăririi dolarului în raport cu euro, ca urmare a creşterii economice superioare a SUA şi aşteptărilor investitorilor legate de o creştere a dobânzii de către Rezerva Federală – Banca Centrală din SUA. Aceasta a mai făcut, miercuri, un pas spre prima majorare a dobânzii de politică monetară de după 2006, însă în paralel şi-a înrăutăţit prognozele de creştere şi inflaţie.

Într-un comunicat publicat la sfârşitul reuniunii de politică monetară, Banca centrală a SUA a renunţat la promisiunea de a avea răbdare înainte de a decide majorarea costului creditului, ceea ce, potrivit analiştilor, înseamnă că o majorare a dobânzii de bază în SUA este posibilă în lunile următoare.