Ce au adus alegerile din Germania?
Scrutinul legislativ de duminică din Germania a oferit câteva premiere postbelice şi a provocat nenumărate incertitudini.
Bogdan Matei, 25.09.2017, 11:40
Şocul alegerilor parlamentare, spun toţi comentatorii, este intrarea în parlament a radicalilor de dreapta, de la Alternativa pentru Germania, cu 12,6% din voturi, mai mult decât preziceau sondajele. Potrivit rezultatelor definitive, conservatorii au obţinut 33% din sufragii, cu 8,5% mai puţin decât la scrutinul din 2013, iar social-democraţii – 20,5%, cu 5,2% mai puţin. Partidul cancelarului Angela Merkel rămâne cel mai important din ţară, dar acesta e cel mai slab scor al creştin-democraţilor din 1949 şi până acum. Iar socialiştii lui Martin Schultz, îşi păstrează poziţia secundă, dar cu cel mai slab scor din toată istoria lor. Au mai intrat în noul Parlament liberalii, cu 10 procente, stânga radicală şi ecologiştii, cu circa 9% fiecare.
Potrivit trimisului special al Radio România la Berlin, Angela Merkel are cel de-al patrulea mandat de cancelar în buzunar, dar nu-l poate exercita decât în fruntea unui guvern de coaliţie, iar formarea acestuia va fi dificil de negociat. Şefa guvernului a exclus varianta unui guvern minoritar. Nici menţinerea aşa-numitei mari coaliţii cu stânga moderată nu mai e o certitudine. Liderul socialist Martin Schultz crede că scorul neobişnuit de slab al partidului său e tocmai un semnal dat de votanţi că nu mai vor o coaliţie de guvernare cu conservatorii. Apariţia dreptei radicale pe băncile legislativului german pare să provoace, deja, angoase. Sute de persoane au protestat duminică seară la Berlin, unde au scandat „afară cu naziştii!” şi „rasismul nu este o soluţie!”. Ţara se confruntă acum, odată cu intrarea în parlament a dreptei naţionaliste, cu cea mai mare provocare de la naşterea Republicii Federale, în 1949 – apreciază, într-un comunicat, Consiliul Central al Evreilor din Germania. Expertul în relaţii internaţionale Andrei Ţărnea afirmă, pentru Radio România: „Centrul politicii germane este sub asaltul extremelor. Alternativa pentru Germania va specula acest val de nemulţumire publică, care nu e legat exclusiv de chestiunea imigranţilor şi a valului de refugiaţi care a ajuns în Germania în 2014-2015, în primul rând, ci de modul în care funcţionează atât Germania, cât şi Europa la acest moment.”
La nivel european, notează comentatorii, Germania era printre ultimele ţări membre ale Uniunii în care extremiştii şi populiştii de dreapta nu intraseră în parlamentul naţional. De altfel, liderii extremei drepte în Franţa, Marie Le Pen, şi din Olanda, Geert Wilders, cu acelaşi discurs antieuropean şi antimigraţie, au fost printre primii care şi-au felicitat partenerii din Alternativa pentru Germania. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat, în schimb, că a sunat-o pe d-na Merkel ca s-o felicite pentru realegere şi ca să-şi exprime hotărârea de a continua cooperarea franco-germană, esenţială pentru cele două ţări şi pentru Europa.