Campania de informare în caz de seism
Autorităţile române adoptă noi măsuri de protecţie antiseismică.
Bogdan Matei, 20.02.2023, 11:44
Acum aproape jumătate de secol, pe 4 martie 1977, un
seism cu magnitudinea 7,2, cel mai grav care a lovit România în epoca modernă,
s-a soldat cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a
provocat pagube materiale estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari.
Au fost distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi
economice au ieşit din funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe
care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o
surmonta până la prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui
seism similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora
actuală, doar în Bucureşti. Anual, în România, se
înregistrează peste 100 de cutremure cu magnitudine peste 3 pe scara Richter.
Majoritatea se produc în zona seismică Vrancea, dar luna aceasta a
fost zguduită şi Oltenia, unde două cutremure de peste 5 au creat
panică acută şi au avariat blocuri şi clădiri administrative.
Speriate şi de
recentele seisme din Turcia şi Siria, care s-au soldat cu zeci de mii de morţi,
autorităţile
de la Bucureşti au decis să lanseze o campanie de informare la nivel naţional
privind modul de reacţie în caz de cutremur. Guvernul a aprobat, deja, o
hotărâre prin care site-ul Fii pregătit să poată fi promovat de
fiecare instituţie şi să devină cât mai accesibil pentru cetăţeni. Pregătirea
populaţiei pentru a şti cum să procedeze în timpul şi după un eventual seism
este esenţială, ca de altfel şi modul în care instituţiile direct răspunzătoare
trebuie să acţioneze – spune secretarul de stat pentru situaţii de urgenţă Raed
Arafat. El a anunţat că 30 de posturi de televiziune vor difuza, o perioadă mai
lungă, o gamă de clipuri pentru
informarea populaţiei asupra modului de reacţie.
Şeful lui Arafat, premierul
Nicolae Ciucă, a dispus, la rându-i, să se acorde o atenţie sporită
infrastructurii şcolare, astfel încât elevii să fie protejaţi. Avem 70 de
şcoli care se reabilitează printr-un program finanţat de Banca Modială, dar
avem, de asemenea, 118 şcoli care au fost evaluate cu risc seismic unu -
avertizează primul ministru. El i-a cerut ministrului Dezvoltării, Cseke
Atilla, să facă un plan concret pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc
seismic ridicat. Anterior, acesta anunţase că au fost încheiate
contracte în vederea consolidării a 240 de clădiri din zone expuse riscului
seismic, cu ajutorul finanţării din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
(PNRR). Există, de altfel, mai multe programe prin care statul finanţează
consolidarea clădirilor cu risc seismic şi doar prin PNRR vor fi alocate 555 de
milioane de euro, iar pe platforma ministerului s-au înregistrat, deja, circa
300 de solicitări.
