Brexit, o saga fără sfârşit?
La aproape trei ani după referendumul pro-Brexit, încă nu e limpede încotro o vor apuca britanicii.
Bogdan Matei, 15.03.2019, 11:25
Caz unic în istoria Uniunii Europene, care, de-a lungul deceniilor, a crescut de la şase la 28 de membri, Brexitul se dovedeşte mult mai dificil de gestionat decât extinderile succesive. De trei ani, plecarea Marii Britanii din Uniune paralizează Londra, încurcă Bruxellesul şi provoacă nelinişte şi confuzie pretutindeni. Pe 23 iunie 2016, circa 17,4 milioane de britanici, dintr-o populaţie de peste 66 de milioane, au votat pentru ieşire. Ei însumau mai puţin de 52 de procente dintre cei care au mers la urne.
Harta Marii Britanii se colorează discordant. Scoţia, Irlanda de Nord şi metropola londoneză vor în Europa, marile oraşe industriale engleze, aşezările rurale şi Ţara Galilor vor să plece. Premierul conservator David Cameron, adept al rămânerii în Uniune, dar şi omul care a organizat referendumul, îşi dă imediat demisia. Îl înlocuieşte Theresa May, eurosceptică, dar şi votantă anti-Brexit. Ea este omul care, de atunci, gestionează acest dosar fierbinte, încercând să navigheze între exigenţele Bruxellesului şi aşteptările propriilor cetăţeni, deopotrivă pro şi anti-Brexit.
Acum doi ani, ea decreta că Regatul Unit nu mai poate face parte din piaţa unică‚ incompatibilă cu dorinţa Londei de a stopa migraţia de pe continent. Ulterior, doamna May şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunţă un acord iniţial asupra celor trei capitole esenţiale ale partajului post-divorţ: reglementarea financiară, drepturile cetăţenilor europeni din Regat şi ale celor britanici din Uniune şi, respectiv, statutul frontierei dintre Ulster şi Republica Irlanda. Acesta nu satisface, însă, pretenţiile Parlamentului de la Londra, unde voturi succesive împotrivă par să amâne Brexitul mult peste termenul iniţial de 29 martie.
Aflat, joi, la Bucureşti, negociatorul şef al UE pentru Brexit, francezul Michel Barnier, a declarat că nimeni nu a reuşit să-l convingă de vreun avantaj al plecării Regatului Unit, iar a doua respingere a acordului pe care l-a negociat cu premierul May complică şi mai mult lucrurile. Aceasta este, a subliniat el, o situaţie în care ambele părţi au de pierdut.
Noi regretăm, dar, în acelaşi timp, respectăm decizia luată de majoritatea poporului britanic – a conchis negociatorul comunitar. Interlocutorii săi – preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă sau ministrul afacerilor europene, George Ciamba – au subliniat, la unison, importanţa asigurării drepturilor celor peste 400 de mii de cetăţeni români din Marea Britanie, în scenariul unui Brexit fără acord. Executivul de la Bucureşti se preocupă ca drepturile cetăţenilor britanici din România să fie respectate – a menţionat ministerul de Externe.
Comentatorii notează, de altfel, că independent de convulsiile birocratice legate de Brexit, relaţiile bilaterale româno-britanice sunt excelente. Iar cele două ţări, deşi nu vor mai fi partenere în UE, rămân aliate în NATO.