BNR: de ce a crescut inflaţia?
Guvernatorul BNR a fost chemat la Comisia economică a Senatului să explice motivele creşterii inflaţiei şi dobânzilor în ultimele luni.
Daniela Budu, 30.03.2018, 12:25
Banca Naţională a României nu are nicio putere asupra preţurilor administrate sau a politicilor fiscale, în afară de purtarea unui dialog şi găsirea unor soluţii care să ţină sub control echilibrele în economie, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu la şedinţa organizată de Comisia economică a Senatului. El a spus că inflaţia a fost redusă în ultimii trei ani datorită măsurilor de politică fiscală. Mugur Isărescu: “Noi ţintim, într-adevăr inflaţia, dar o ţintim cu instrumente indirecte. Nu avem nicio putere să intrăm în piaţă, într-un magazin, să spunem: De ce ai stabilit acest preţ? Nu avem nicio influenţă chiar asupra preţurilor administrate, adică cele stabilite de către guvern. Nu avem nicio putere asupra politicii fiscale decât conlucrarea, discuţia, dialogul şi găsirea unui mix care să ţină lucrurile, echilibrele în economie sub control”.
BNR a majorat, anul acesta, de două ori, dobânda de politică monetară, de la 1,75% la 2,25%, tocmai pentru a combate majorarea inflaţiei şi a o aduce pe o traiectorie descendentă, primele decizii de acest fel din ultimii aproape zece ani. Rata anuală a inflaţiei a fost, la finalul anului trecut, de 3,3%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare şi nealimentare, iar BNR a revizuit în creştere la 3,5 procente prognoza de inflaţie pentru finalul anului.
Pe plan extern, Isărescu a explicat că în ţările din regiune, cu care România se poate compara, nu a fost crescută dobânda cheie, deoarece nici inflaţia şi nici monedele locale nu au înregistrat evoluţii negative: “Rata anuală a inflaţiei se situeaza în prezent la 1,8% în Cehia, faţă de o ţintă de 2%, 1,4% în Polonia, raportat la o ţintă de 2,5% şi 1,9% în Ungaria, faţă de o ţintă de 3%. În plus, în aceste state se manifestă presiuni de apreciere a monedelor naţionale, spre deosebire de România, unde pe fondul unei creşteri semnificative a deficitului de cont curent există presiuni de depreciere a leului”.
Mugur Isărescu a atras atenţia şi asupra faptului că cele trei ţări menţionate înregistrează excedente de cont curent, în timp ce România are un deficit de 3,4% din PIB, al treilea ca mărime din UE şi care tinde să se adâncească în continuare. De aceea, guvernatorul BNR crede că într-un context marcat şi de evoluţiile economice externe, măsurile luate de Banca Centrală au fost cele mai potrivite, chiar dacă există atât opinii conform cărora ar fi acţionat prea agresiv, dar şi specialişti care, dimpotrivă, consideră că politica monetară ar fi trebuit să fie şi mai restrictivă. Guvernatorul BNR a mai precizat că, aşa cum a atenţionat şi Fondul Monetar Internaţional, dacă politica fiscală nu va ajuta politica monetară, este posibil să fie nevoie de creşteri în continuare ale dobânzilor.