Bilanţuri politice
Preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a prezentat un bilanţ al celor 4 ani de mandat ai Executivelor conduse de Victor Ponta.
Roxana Vasile, 17.11.2015, 12:40
Un guvern vine, altele pleacă! Iar pentru cele succesiv conduse, timp de aproape 4 ani, de social-democratul Victor Ponta, luni a fost momentul bilanţului. A fost făcut nu de fostul şef al Executivului, care spune că nu a fost invitat, ci de Liviu Dragnea, liderul PSD, principala formaţiune a fostului arc guvernamental. Cabinetele Ponta – a spus Dragnea – au preluat, în 2012, o economie care începea să depăşească anii de criză şi au reuşit să consolideze creşterea economică la 3,8%, una din cele mai mari din Uniunea Europeană.
Între altele, în 2013 s-au reîntregit salariile bugetarilor, ajungând la nivelul din 2010, înainte de tăierea cu 25% pe fondul crizei economice. În plus, din octombrie 2015, au crescut cu 25 de procente salariile personalului din sănătate şi s-au mărit, tot cu 25%, salariile din educaţie. Din 2013 s-au majorat, anual, pensiile. Numărul de noi locuri de muncă a crescut cu 320 de mii în perioada aprilie 2012 – august 2015 şi s-a redus şomajul în rândul tinerilor. Apoi, potrivit liderului PSD, Liviu Dragnea, la ora actuală deficitul bugetar este de 1,5% din Produsul Intern Brut, faţă de 5,4% cât se înregistra în 2011.
Liviu Dragnea: « România s-a împrumutat mai puţin în exterior şi pe piaţa internă, pentru că economia a mers bine, PIB-ul a crescut de la 133 de miliarde de euro la 158 de miliarde de euro în 2015. În felul acesta Guvernul Ponta a reuşit să aibă bani pentru a face două lucruri fundamentale: să crească puterea de cumpărare a majorităţii românilor, prin creşterea veniturilor şi reducerea taxelor, şi să încurajeze mediul de afaceri prin măsuri corecte incluse în Codul Fiscal. »
Există români care, asemenea lui Liviu Dragnea, consideră că Victor Ponta a fost cel mai bun premier pe care România l-a avut în ultimii 25 de ani. Sunt contrazişi de cei care îi impută acestuia, între altele, o relaţie permanent conflictuală, în defavoarea ţării, cu fostul preşedinte Traian Băsescu sau presupuse fapte de corupţie, ajunse în faţa justiţiei. La capitolul ‘neîmpliniri’ lui Ponta îi poate fi contabilizată şi pierderea, în noiembrie 2014, a cursei pentru preşedinţia ţării, în favoarea contracandidatului Klaus Iohannis.
Prima reacţie a acestuia din urmă după victoria obţinută a venit pe Facebook, devenit, de altfel, suportul său predilect de comunicare cu românii. Luni, la aproximativ un an de la ocuparea celui mai înalt fotoliu din stat, Klaus Iohannis a vorbit de provocări, încercări şi ’primi paşi’ în a face o altfel de politică – cu seriozitate, respect pentru principii şi mai puţin scandal între politicieni. Marcat de dispute cu Parlamentul, care a uitat de promisiunea de a da aviz pentru toate cererile de ridicare a imunităţii aleşilor bănuiţi de fapte de corupţie, mandatul prezidenţial al lui Klaus Iohannis înregistrează, acum, cea mai mare criză: depunerea mandatului de către Victor Ponta, după tragedia din clubul bucureştean Colectiv, şi instalarea unui nou Executiv.
