Balcanii de Vest, pe agenda europeană

UE a confirmat perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, însă a solicitat reforme. Aceasta este concluzia summitului UE - Balcanii de Vest, desfăşurat la Sofia.

Corina Cristea, 18.05.2018, 12:22

Summitul de
la Sofia, din această săptămână, a confirmat perspectiva europeană a regiunii
Balcanilor de Vest şi a stabilit o serie de acţiuni concrete pentru
consolidarea cooperării în domeniul conectivităţii, securităţii şi statului de
drept. Reuniunea a fost prima în acest format în ultimii 15 ani – şefi de stat
şi de guvern ai blocului comunitar, alături de omologi ai lor din Albania,
Bosnia Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo. Acest summit este
poate un act simbolic, dar el poate declanşa puţin mai mult dinamism, a
declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui ţară va prelua de la
Bulgaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, în iulie. Dacă nu va
exista o perspectivă europeană în Balcani, influenţa turcă şi alte influenţe vor
deveni tot mai puternice, a avertizat, pe de altă parte, Kurz. Sunt favorabil
ancorării Balcanilor cu Europa şi spre Europa, dar cred că trebuie să privim cu
mare precauţie şi rigoare orice nouă extindere, a punctat, însă, preşedintele
francez Emmanuel Macron – unul dintre liderii europeni care prin declaraţiile
făcute au temperat speranţele ţărilor din Balcani în privinţa unei aderări
rapide la UE, dipă cum notează agenţiile de presă. Trebuie să ajutăm toate
ţările care sunt pe cale să efectueze reforme şi care avansează spre Europa, a
mai spus preşedintele francez, dar înainte de a lua în calcul orice extindere,

UE va trebui în primul rând să realizeze o adevărată reformă care să permită
aprofundarea integrării şi o mai bună funcţionare a Celor 27, după plecarea
programată a britanicilor în 2019. Până acum, negocierile de aderare au fost
începute cu Muntenegru, în 2012, şi cu Serbia, în 2014. Înainte de orice pas
înainte, ţările balcanice trebuie să se asigure că există o mai mare stabilitate
între ele, s-a mai spus la Sofia. Îngrijorările Bruxelles-ului sunt legate,
între altele, de tensiunile între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo,
provincie a cărei declaraţie unilaterală de independenţă, care datează de un
deceniu, nu este încă recunoscută, pe de altă parte, de cinci state membre,
între care şi România. Este doar un exemplu în ceea ce priveşte tensiunile
dintr-o regiune care încă nu s-a stabilizat complet, la două decenii după destrămarea
fostei Iugoslavii. Preşedintele Klaus Iohannis, reprezentantul României la
reuniunea de la Sofia, a apreciat că Declaraţia summitului reflectă
angajamentul Uniunii faţă de regiunea Balcanilor de Vest, precum şi ataşamentul
faţă de principiul meritelor proprii, în sensul că fiecare partener este
evaluat individual în funcţie de rezultatele obţinute.