Avertismente de la Banca Mondială și FMI
Patru instituții mondiale îndeamnă, la unison, la măsuri coordonate pentru garantarea securităţii alimentare.
Roxana Vasile, 15.04.2022, 11:30
Banca
Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor
Unite şi Organizaţia Mondială a Comerţului au făcut apel, săptămâna aceasta,
către toate țările să ia măsuri urgente şi coordonate pentru securitate
alimentară.
Într-o declaraţie comună, liderii celor patru instituţii au
avertizat că războiul din Ucraina se adaugă presiunilor existente din cauza
crizei generate de Covid-19 sau a schimbărilor climatice, fiind în pericol
milioane de oameni din întreaga lume. Preţurile mult mai mari la produsele de
bază şi dificultăţile în aprovizionare au creat o presiune tot mai mare pentru
consumatorii de rând. Cel mai mare risc este pentru ţările sărace, însă există
o vulnerabilitate tot mai crescută şi în ţările cu venituri medii.
Din cauza
războiului din Ucraina, FMI și-a redus prognozele privind avansul economiei mondiale,
atât pentru 2022, cât şi pentru 2023, în condiţiile în care preţurile mai mari
la mâncare şi energie pun presiuni asupra economiilor fragile – a punctat, joi,
directorul general al FMI.
Kristalina Georgieva a precizat că invazia rusă din
Ucraina trimite unde de şoc în întreaga lume şi provoacă dificultăţi ţărilor
care se chinuiau, în plus, să își revină de pe urma pandemiei. ‘În termeni
simpli, ne confruntăm cu o criză peste criză. În termeni economici, creşterea
se îndreaptă în jos, iar inflaţia în sus. În termeni umani, veniturile
oamenilor sunt în scădere, iar greutăţile se înmulţesc.’ – a conchis șefa FMI.
Fondul, care urmează să publice marţi noile sale
prognoze economice, va revizui în scădere estimările pentru 143 de economii,
care împreună reprezintă 86% din PIB-ul mondial, dar pentru majoritatea ţărilor,
mizează, în continuare, pe o creştere economică pozitivă. Deși
nu a furnizat o cifră concretă cu privire la avansul economiei mondiale,
Kristalina Georgieva a spus că va fi mai mică decât prognoza de 4,4% avansată
de FMI în luna ianuarie, și aceasta redusă cu o jumătate de punct procentual
din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare.
Pericolul iminent pentru multe economii îl reprezintă inflaţia, care va rămâne
la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă decât se preconiza anterior. Periculoasă, în viziunea FMI, este, totodată, fragmentarea economiei mondiale
în mari blocuri geopolitice, cu standarde comerciale şi tehnologice, sisteme de
plăţi şi monede de rezervă diferite. O astfel de fragmentare este cea mai mare
ameninţare la adresa ordinii economice de după cel de-al Doilea Război Mondial.
În România, autoritățile încearcă să vină în sprijinul populației serios
afectate de inflația de peste 10%, cea mai mare din ultimii 18 ani. Premierul
Nicolae Ciucă i-a prezentat, de altfel, preşedintelui Băncii Mondiale, David
Malpass, în vizită la București, programul ʹSprijin pentru Româniaʹ, în valoare
de peste 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de euro), din care peste 60%
sunt pentru investiţii. Guvernul României sprijină, de asemenea, tranzitul de
mărfuri, pentru facilitarea exporturilor din Ucraina, are planuri de dezvoltare
a capacităţilor de producţie a energiei electrice şi de extindere a
exploatărilor de gaze naturale, inclusiv off-shore, și își propune să
valorifice mai bine potenţialul agricol al României.
