Acord între Guvern şi sindicatele din Sănătate

Un armistiţiu, mai degrabă fragil, e rezultatul negocierilor maraton de marţi dintre deţinătorii câtorva portofolii cheie în Guvernul de la Bucureşti şi liderii centralelor sindicale din sectorul sanitar.

Bogdan Matei, 09.05.2018, 12:27

După negocierile Guvern-sindicate, singura
certitudine e că greva generală în sistemul sanitar românesc, programată pentru
vineri, nu va mai fi declanşată. Aceasta fusese, deja, prefaţată, în aprilie, de
proteste spontane, izbucnite în spitale de pe tot cuprinsul ţării, şi, luni, de
o grevă de avertisment de două ore. Sunt consecinţele, cel puţin paradoxale,
ale reformelor în sistem, promovate de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE.
Aceasta a promis că majorările salariale vor fi atât de generoase, încât vor
reuşi să-i atragă înapoi în ţară pe cei aproape 15.700 de medici români ce
lucrează acum în clinici din străinătate.
Şi, într-adevăr, de la începutul acestui an, salariile medicilor au crescut,
spectaculos, în medie, de la echivalentul câtorva sute la câteva mii de euro,
iar cele ale asistentelor au fost, de asemenea, majorate generos. Dar decizia
ministerului de a limita sporurile la 30% din suma
salariilor de bază la nivelul ordonatorilor principali de credite a condus la
scăderi severe ale veniturilor obţinute de infirmieri, brancardieri, biologi
sau farmacişti.

Acum, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că
guvernul va modifica, din nou, legea salarizării bugetarilor. Modificările
vizează strict modul de acordare a sporurilor, a adăugat ministrul Muncii, Lia
Olguţa Vasilescu. Ea a spus că gărzile făcute de medici şi asistente vor fi
scoase de sub plafonul de 30% prevăzut pentru sporuri. Funcţiile de moaşă şi de
soră medicală vor fi echivalate cu cea de asistentă. Spitalele cu o specialitate
unică şi unele servicii de ambulanţă vor putea, în condiţii bine justificate,
să suplimenteze sporurile. Acordul dintre Guvern şi sindicate mai prevede că
toţi angajaţii care au avut de pierdut din cauza legii salarizării vor primi
compensaţii. Ar urma, de asemenea, să fie reluate negocierile pe tema
contractului colectiv de muncă.

Liderul SANITAS, cel mai influent sindicat din
domeniu, Leonard Bărăscu, a anunţat că încheierea acestui acord va conduce la
stingerea conflictului de muncă. Comentatorii spun, însă, că acordul nu vindecă
bolile cronice ale sistemului: spitale vechi, cu dotări precare şi pline de
bacterii, penurie de medicamente, adesea esenţiale pentru tratamente, personal
medical insuficient şi încă dezinteresat, când nu de-a dreptul ostil faţă de
pacienţi. Percepţia acestora din urmă e relevantă.

Potrivit unui raport al
Comisiei Europene, aproape 60 la sută dintre românii ce se consideră afectaţi
de fenomenul corupţiei susţin că acesta se manifestă cu precădere în sistemul
de sănătate publică. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spune, la
rându-i, că printre domeniile predilecte de manifestare a corupţiei figurează serviciile
medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti şi accesul personalului în sistem.
Pentru un post de infirmier se solicită mită 1.500 euro, pentru asistent
medical 2.500, pentru şofer de ambulanţă 1.000 – a exemplificat şefa DNA,
oferind, astfel, argumente celor care spun că nu sistemul e subfinanţat, ci
oamenii din sistem fură prea mult.