25 de ani: Revoluţia a început la Timişoara
Manifestaţiile care au căpătat un caracter anticommunist, declanşate la 15 decembrie 1989, la Timişoara, reprezintă scânteia revoluţiei române, soldată cu prabuşirea regimului dictatorului Nicolae Ceauşescu.
Valentin Țigău, 15.12.2014, 13:41
Pe 16 decembrie 1989, tentativa de expulzare din biserică a unui pastor reformat de origine maghiară a declanşat, la Timişoara (Vest) manifestaţii de susţinere care au evoluat cu repeziciune spre o mişcare de contestare a regimului comunist. Pastorul Laszlo Tokes se afla, de mai multe săptămâni, sub presiunea Securităţii române după ce făcuse, la televiziunea maghiară, comentarii critice la adresa dictatorului Nicolae Ceauşescu.
Manifestaţiile de solidaritate au început, de fapt, pe 15 decembrie, iar pe 17 decembrie, pe străzile Timişoarei şi-au făcut apariţia blindatele armatei cu ordin sa tragă în populaţia care protesta împotriva condiţiilor de viaţă impuse de regimul Ceauşescu iar, în final, împotriva comunismului. Mulţi militari au refuzat să execute ordinele şi au pactizat cu manifestanţii dar, în patru zile de insurecţie, au fost omorâte aproape 100 de persoane şi alte mii au fost rănite. Această tragedie a anunţat începutul căderii regimului Ceauşescu.
Prin voinţa şi cu sprijinul majorităţii populaţiei, pe 20 decembrie 1989, Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism al României. De atunci, se organizează manifestări comemorative, la care va participa, anul acesta şi preşedintele ales al României, Klaus Iohannis. Pe 17 decembrie, se va ţine zi de doliu în memoria victimelor revoluţiei române. La 25 de ani de la căderea comunismului în ţara lor, românii susţin, în majoritate, că, dacă ar avea posibilitatea să aleagă între democraţie şi comunism, ar alege prima variantă.
Potrivit unui sondaj INSCOP Research, dintre preşedinţii post-decembrişti, cel despre care românii afirmă că a făcut cele mai multe lucruri bune pentru ţară este Traian Băsescu, al carui al doilea mandat se încheie pe 21 decembrie. Opţiunea cea mai puternică pentru democraţie se regăseşte în categoria 31-50 de ani, (85%). Faptul că, în ciuda dificultăţilor sociale ale perioadei de tranziţie şi a unor neîmpliniri evidente ale regimului democratic, imensa majoritate a românilor s-a ataşat de democraţie reprezintă, în termeni istorici, cel mai mare câştig pentru naţiunea română, unul obţinut în acest sfert de secol de libertate, afirmă sociologii.
Barometrul despre România a fost realizat de INSCOP Research la comanda ziarului Adevărul, în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie, pe un eşantion de 1.076 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia majora a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%.
