16 ani de la aderarea României la UE
Pe 1 ianuarie 2007, România post-comunistă era admisă în Uniunea Europeană
Bogdan Matei, 03.01.2023, 11:44
De pe 22 decembrie 1989 până pe 1 ianuarie 2007 a
durat tranziţia României de la una dintre cele mai dure dictaturi comuniste de
pe continent, aceea a lui Nicolae Ceauşescu, la statutul de membru al Uniunii
Europene. Precedată de admiterea în NATO, în 2004, aderarea ţării la
structurile comunitare a fost considerată unul dintre succesele majore ale
clasei politice de la Bucureşti, dominată, în epocă, de preşedintele Traian
Băsescu şi de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Însă toate partidele
importante au susţinut acest obiectiv, rezonând, astfel, la aşteptările
societăţii româneşti. Arhivele atestă că, în toamna anului 2005, de pildă,
încrederea românilor în Uniunea Europeană era cea mai mare din toate statele
membre sau în curs de aderare. După admitere, România a devenit a șaptea țară
din Uniune ca număr de locuitori, iar după Brexit a şasea. Limba română a
devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii şi oricare cetățean se poate adresa instituțiilor comunitare
în româneşte. Însăşi denumirea de Uniune
Europeană, în limba română, a primit statut oficial. Eurodeputaţii
români şi-au ocupat locurile în Legislativul comunitar. Ca şi celorlalte state
membre, României îi revine un post de comisar european în Executivul Uniunii.
Dincolo
de câştigurile de natură politică, avantajele aderării s-au resimiţit şi în
viaţa de zi cu zi a românilor, deveniţi cetăţeni europeni. Ei pot călători şi
se pot stabili oriunde în spaţiul comunitar şi pot concura pe piaţa muncii din
ţări în care salariile sunt mult mai mari decât acasă. Comerţul exterior al
României e dominat net de schimburile cu partenerii din Uniune, iar Produsul
Intern Brut a crescut constant în anii de după aderare. Sondajele de
opinie atestă că majoritatea românilor consideră
că direcţia înspre care trebuie să se îndrepte țara lor din punctul de vedere
al alianţelor politice şi militare este Vestul, adică Uniunea Europeană,
Statele Unite ale Americii şi NATO. Ei sunt de părere că aderarea la Uniunea
Europeană a adus mai degrabă avantaje. Totuşi, circa două treimi au răspuns că
ţara lor trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord
cu regulile Uniunii, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al
blocului comunitar. Mult mai puţini au indicat că România, ca stat membru,
trebuie să respecte regulile comunitare, chiar şi atunci când îi sunt afectate
interesele naţionale.
În orice caz, cei mai mulţi sunt de părere că Uniunea
Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani. Tot sondajele atestă,
însă, frustrarea celor mai mulţi români că ţara lor nu a fost admisă, încă, în
Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, ceea ce îi face să se simtă cetăţeni
europeni de rangul doi