Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Zidul Berlinului – 60 de ani

La 13 august 1961, gardul de sârmă ghimpată nu părea amenințător dar, treptat, el a ajuns un sistem îngrozitor de izolare strictă.

Foto: Marius Tița/RRI
Foto: Marius Tița/RRI

, 14.08.2021, 10:30

Povestea începe cu uimirea oamenilor din Berlin când, în dimineața zilei de 13 august 1961, au văzut că soldații est-germani ridicaseră un gard de sârmă ghimpată pe acolo pe unde li se spusese că ar începe o altă țară. Ca de obicei, fotografiile spun mult mai mult: oamenii râd, tinerii sunt puși pe glume, un jurnalist filmează, alții fotografiază. În fața lor, dincolo de gard, soldații estici par ceva mai serioși, dar nu foarte mult. Chiar așa, cum să faci o graniță prin mijlocul unui oraș, peste noapte?! Frontiera exista, însă, de la sfârșitul ultimului război mondial, când armata sovietică ocupase Berlinul, dând lovitura finală jocului nebun al lui Hitler.



Capitala inamicului avea să fie împărțită în patru sectoare, pentru cei patru învingători: sovieticii și americanii, britanicii și francezii. Odată încheiate luptele, s-a declanșat războiul rece, pentru stăpânirea ideologică a lumii. Astfel, în timp ce partea Germaniei aflată sub stăpânirea celor trei puteri vestice, nord-atlantice, s-a constituit într-un stat capitalist, părții estice, unde se afla Armata Roșie, i s-a rezervat comunismul, ca întregului Est european. În esență, este confirmarea principiului agreat de Stalin și Churchill, privind împărțirea Europei încă dinaintea încheierii războiului.



Cele două state germane se constituiseră, de facto, încă din 1949, iar timp de 12 ani Berlinul scăpase de divizarea efectivă. Totuși, Berlinul de Vest a fost de la început o enclavă în spațiul est-german și trecuse printr-o blocadă, la scurt timp de la război. Ridicarea unui zid, ca o graniță ce poate fi trecută doar prin locuri autorizate, a fost, se pare, ideea liderilor est-germani, care se plângeau că se scurg pe acolo alimentele subvenționate de regimul comunist. Prin Berlin se desfășurau și tot felul de schimburi informale dar pe sovietici se pare că nu îi deranja acest aspect.



La 13 august 1961, gardul de sârmă ghimpată nu părea amenințător dar, treptat, el a ajuns un sistem îngrozitor de izolare strictă. Zidul efectiv a ajuns să fie o placă de beton rezistent, de vreo trei metri înălțime, având partea de sus rotunjită, pentru a împiedica mâna omului să se agațe de marginea sa. Până la acest zid, însă, era imposibil de ajuns. El era urmat, în paralel, pe toată lungimea sa, de mai multe benzi de siguranță, cu nisip sau alte materiale în care s-ar fi imprimat orice urme, un rând de proiectoare aprinse tot timpul, un rând de turnuri de observație, zone de patrulare, cu câini sau în mașini militare, alte rânduri de sârmă ghimpată sau grilaje, și iar o zonă de protecție imposibil de trecut. Granița trasă prin mijlocul orașului a tăiat străzi, case, biserici și cimitire, dar mai ales a zdrobit vieți și destine.



Prima victimă a venit la numai 10 zile de la fatidica zi de 13 în care s-a născut Zidul, și după alte două zile un om a fost împușcat pentru că încerca să treacă înot în Vest. Tocmai fusese semnat ordinul de împușcare a celor care mai încercau să treacă Zidul Berlinului. Se apreciază că peste 5 mii de oameni au reușit, totuși, să treacă în Berlinul de Vest iar aproape 200, copii sau chiar mai în vârstă, au fost omorâți. Memoria reține cazuri de mare dramatism, într-o perioadă în care țările Estului european, printre care și România, erau izolate cu forța de restul lumii, mai ales de Occident.



Zidul Berlinului a fost un simbol al Războiului Rece, o imagine clară și vie a ce însemna regimul comunist pentru popoarele aflate sub dominația acestei ideologii. A fost un simbol puternic, reprezentând lumea împărțită între două mari puteri, de ideologii diferite. Practic, orice frontieră a unui stat comunist era un zid impenetrabil, orice cetățean est-european sau sovietic era înconjurat de un Zid al Berlinului care îl ținea izolat de tot ce se întâmpla în lume.



Zidul Berlinului a căzut în 1989, când s-a prăbușit și sistemul comunist din Estul Europei. A fost momentul căderii acestor ”ziduri al Berlinului” ce au ținut închiși în țările lor, sute de milioane de oameni din Estul Europei. La 9 noiembrie 1989, Zidul de la Berlin a fost luat cu asalt de germanii din ambele părți, marcând sfârșitul diviziunii și al regimului comunist în Germania. Românii mai aveau de trecut o lună și o Revoluție pentru a scăpa de comunism.




sursă foto: LukasJohnns-pixabay-com
Focus duminică, 24 noiembrie 2024

O mie

Au trecut o mie de zile, dar nu dintr-o feerie sau sărbătoare cu iz de Crăciun, ci dintr-un coșmar, dintr-o tragedie reală. Acum un pic mai mult...

O mie
Foto: Marius Tița/RRI
Focus duminică, 10 noiembrie 2024

Zidurile Berlinului

În urmă cu 35 de ani, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie, în 1989, Zidul Berlinului înceta să mai fie teribila și impenetrabila graniță care...

Zidurile Berlinului
Alegeri în Republica Moldova (sursa foto: Radio Chişinău)
Focus duminică, 27 octombrie 2024

Ce alege Republica Moldova

Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au...

Ce alege Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus duminică, 13 octombrie 2024

Un an

S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250,...

Un an
Focus duminică, 22 septembrie 2024

Apă și foc

După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a...

Apă și foc
Focus duminică, 15 septembrie 2024

Exod

Expoziția are doar trei picturi. Cea din centru trece de 12 metri în lungime și are o înălțime de peste 3 metri. La capete, în unghi de 90 de...

Exod
Focus duminică, 08 septembrie 2024

Războiul, atunci și acum

Bombele cad peste case, omorând civili, tineri și bătrâni, copii și părinții lor. Oamenii aleargă să se ascundă, să scape cu viață....

Războiul, atunci și acum
Focus duminică, 11 august 2024

Olimpiada

Deși ar părea o întrebare copilărească, totuși ce se întâmplă cu olimpiada când se încheie întrecerile sportive olimpice? Mult timp...

Olimpiada

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company