Semne bune anul are
Unii politicienii şi jurnaliştii britanici s-au ridicat de la masa de Revelion la scurt timp după trecerea în 2014 şi au fugit la gări şi aeroporturi.
Marius Tiţa, 12.01.2014, 06:24
Unii politicienii şi jurnaliştii britanici s-au ridicat de la masa de Revelion la scurt timp după trecerea în 2014 şi au fugit la gări şi aeroporturi. Este vorba de cei speriaţi de gândul că, imediat după liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari, aceştia vor veni în număr mare în Marea Britanie pentru a beneficia de avantajele protecţiei sociale din această ţară. Desigur, cei speriaţi de ipotetica năvală a românilor şi bulgarilor nu se duceau la gări şi aeroporturi pentru a se salva, părăsind insula înaintea invaziei. Dimpotrivă, vroiau să fie primii care văd valurile de români şi bulgari invandând Marea Britanie şi confirmându-le, astfel, teoriile catastrofice.
Realitatea a fost, într-adevăr, catastrofică, în sensul aruncării în penibil a acestor temeri şi teorii. Altfel spus, invazia româno-bulgară a Marii Britanii a avut doar un participant. Un singur român a invadat Insula în prima zi a anului şi imediat s-a confruntat cu greutăţi la care nu se aştepta. A trebuit să se întreţină cu jurnalişti versaţi şi politicieni abili. Nu este uşor să faci cât mii de oameni şi să infirmi idei preconcepute de mare greutate şi inerţie iar Victor nici nu şi-a propus asta. Mai mult, el chiar vroia să muncească în Marea Britanie, cei de acasă confirmându-le jurnaliştilor şi politicienilor britanici că este un tânăr liniştit şi muncitor, ba chiar priceput la multe. Cei care au generat şi au menţinut psihoza invaziei româno-bulgare care ar fi trebuit să aibă loc după liberalizarea pieţei muncii repetă greşelile trecutului.
Data aderării României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007, a fost petrecută cam în acelaşi mod de cei ce se împotriveau integrării României şi Bulgariei, nu numai cei britanici ci peste tot în Europa. Cei care atunci au stat cu ochii pe frontiere, pentru a vedea năvala celor două popoare pe care au fost nevoite să le primească în organizaţia comunitară, au rămas fără confirmări, creşterile de trafic din direcţia Est spre Vest fiind neînsemnate, departe de aspectul invaziei proferate. Şi momentul 2007 şi cel recent, de 7 ani mai târziu, demonstrează o dezamăgitoare naivitate şi lipsă de profesionalism. Ca să nu mai vorbim de ideea de respect faţă de unii pateneri din proiectul european.
Concret şi analitic vorbind, cine pleacă de acasă la mii de kilometri distanţă, în prima zi a anului, chiar dacă au gânduri rele la adresa sistemului britanic de asigurări sociale? Românii şi bulgarii au fost acuzaţi a priori că vor să profite de sistemele britanice de asigurări sociale. Dacă acest lucru este legal, atunci nu este vorba de a profita ci de a beneficia. Iar dacă utilizarea masivă cu profit ilegitim a acestor asigurări este posibilă, atunci este ceva în neregulă cu ele. Dacă românii, bulgarii sau altă categorie de cetăţeni europeni, sau ne-europeni, pot profita pe nedrept de asigurările britanice, atunci sistemul are probleme şi trebuie să îşi ia de urgenţă propriile măsuri de protecţie, să fie evitate situaţiile ilegale. Unele argumente vin din principiile construcţiei europene. Liberalizarea pieţei muncii pe cuprinsul Uniunii Europene este un principiu de bază al acestei iniţiative integratoare. El este obligatoriu dar mai importante sunt efectele pe care le generează, pozitive şi de mare amploare.
O altă idee generoasă tratată egoist şi neinspirat de unele ţări europene este spaţiul Schengen, expresie a unei alte libertăţi europene, cea a circulaţiei persoanelor. Acest principiu este aplicat şi românii circulă liber prin europa, fără paşaport şi fără invazii, chiar de la 1 ianuarie 2007. Dar spaţiul Schengen a crescut în complexitate şi amploare astfel că România şi Bulgaria se găsesc încă ţinute, oficial, în afara acestui spaţiu de filosofie europeană. Logica spune că aceste ţări trebuiau să fie în Schengen din prima clipă a aderării la Uniunea Europene. De aceea, vă recomandăm să nu daţi fuga la gări, aeroporturi sau puncte de trecere a frontierei când, în sfârşit, românii şi bulgarii vor fi acceptaţi şi în Schengen, s-ar putea să nu găsiţi decât firesc şi normalitate.
