Sărbătoare națională
La 1 Decembrie, România sărbătorește Ziua sa Națională.
Marius Tiţa, 04.12.2022, 10:43
La 1 Decembrie,
România sărbătorește Ziua sa Națională. Prima dată, această zi a fost
sărbătorită, ca zi națională oficială, în anul 1990. Până la Revoluția
anticomunistă din 1989, ziua națională a fost sărbătorită la 23 august, ziua în
care, în 1944, România rupsese alianța cu Germania și se alăturase forțelor
antifasciste. Altfel spus, întorsese armele împotriva Germaniei hitleriste și
Ungariei hortyste și se alăturase Aliaților.
Și 1 Decembrie este un moment
istoric. În această zi, în 1918, românii din spațiul fostului Imperiu
austro-ungar și-au trimis delegații, riguros aleși, la Alba Iulia, unde au
decis, în unanimitate, să se unească cu Regatul României. Era finalul unui an
teribil, finalul Primului Război Mondial, care a schimbat definitiv lumea. Până
la Marea Adunare a românilor de la Alba Iulia, în același an, 1918, românii din
Basarabia și cei din Bucovina se reuniseră și hotărâseră, de asemenea, să se
unească cu România. La 1 decembrie 1918 se încheia un proces plebiscitar de
unire cu România a provinciilor locuite din vechime și majoritar de români,
aflate până atunci sub ocupația unor imperii dispărute după război. Alipirea
acestor teritorii a fost recunoscută de Congresul de pace de la Paris, început
în 1919.
Acum un secol, în 1922, regele Ferdinand și regina Maria, care au
condus România în cei doi ani de război, au fost încoronați cu mare fast la
Alba Iulia, marcând astfel evoluția unui stat român puternic și democrat. A
fost o perioadă de evoluții deosebite, de dezvoltare economică, socială și culturală
fără precedent. În 1990, în vremurile pline de entuziasm dar și de dramatism de
după căderea comunismului, când românii căutau unitatea, Ziua Unirii a devenit
Zi Națională. Era un moment de mare trăire patriotică, înlăturarea
comunismului, a dictatorului Nicolae Ceaușescu, făcându-se cu sacrificii de
sânge. Atunci s-a impus ca imn național cântecul Deșteaptă-te, române!. Manifestările dedicate Zilei Naționale, la 1
Decembrie, desfășurate la București sau la Alba Iulia, au fost încărcate de momentul
în care România și Europa se aflau. Disputele
politice au încercat mereu să își pună amprenta pe aceste momente
speciale. Pregătirea aderării la NATO și la Uniunea Europeană a adus subiectele
europene și nord-atlantice în conținutul marii sărbători.
În 2018, anul
Centenarului Marii Uniri, ziua de 1 Decembrie a avut semnificații speciale. Se
împlinea un secol de la Marea Adunare a românilor care, la Alba Iulia, au votat
unirea cu România, schimbând radical soarta acestui popor. Întreaga Românie a evoluat
în acești ani, de după căderea comunismului, la 22 decembrie 1989. În prezent
este un partener esențial al Alianței nord-atlantice, mai ales în contextul
complicat al războiului de la frontierele sale.
În acest an, sărbătoarea
națională de la 1 Decembrie a avut și o trăsătură pozitivă, venită de la Rabat,
în Maroc. Acolo s-a întrunit Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea
Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și a votat ca ia românească, numită
cămașa cu altiţă, să fie inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al
Umanităţii. Dosarul votat chiar de 1 decembrie s-a numit Arta bluzei
tradiționale cu broderie pe umăr (altiță) – element al identității culturale în
România și Republica Moldova, și a fost susținut de București și Chișinău. Ia
românească a devenit foarte cunoscută în întreaga lume, în ultimul timp, fiind
purtată în cele mai diferite ocazii dar mai ales de Ziua Națională.
