Românii la 1 Decembrie
Ziua Națională a Românilor, 1 Decembrie, este ziua din anul 1918 când românii din Transilvania, reuniți la Alba Iulia, au votat unirea cu Regatul României.
Marius Tiţa, 01.12.2019, 10:49
Ziua Națională a Românilor, 1 Decembrie, este ziua din anul 1918 când românii din Transilvania, reuniți la Alba Iulia, au votat unirea cu Regatul României. Se încheia, astfel, un proces plebiscitar prin care statul român îi aduna pe românii și provinciile lor în aceleași granițe. În martie 1918, în plin război mondial, când situația României era de-a dreptul tragică, românii basarabeni votau unirea cu țara, după ce hotărâseră să iasă din statul rus care îi ocupase cu un secol în urmă.
În noiembrie 1918 și românii bucovineni, aflați în ultimul timp sub stăpânirea muribundului imperiu austro-ungar, hotărâseră unirea cu Regatul României. Desigur, toți ochii erau ațintiți spre Transilvania unde românii, asupriți și lipsiți de secole de drepturi, cereau clar unirea cu România. Înfrângerea Puterilor Centrale, care declanșaseră Primul Război Mondial, lăsa teren liber afirmării aspirațiilor națiunilor din conglomeratul imperial austro-ungar. În locul vechiului imperiu au apărut state libere și independente. Românii transilvăneni au decis, atunci, unirea cu statul român. Nu a fost o hotărâre hazardată sau intempestivă.
Românii majoritari în Transilvania, au fost mereu lipsiți de drepturi și ținuți într-o stare de inferioritate civică. În 1600, voievodul muntean Mihai Viteazul a reușit să unească, pentru puțin timp, cele trei state medievale ale românilor. În 1859, Moldova și Muntenia reușesc să se unească, devenind țara românilor, spre care se îndreptau aspirațiile românilor de dincolo de munți. Dispariția imperiilor, la sfârșitul Primului Război Mondial, a creat momentul favorabil pentru realizarea unei străvechi dorințe, unirea românilor într-un singur stat.
Emoționanta adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, a fost pregătită temeinic de legendarii lideri ai românilor transilvăneni. Participanții au fost aleși de comunitățile locale conform unor reguli clare și ei au primit sarcina de a duce votul la adunarea de la Alba Iulia. Cei 1228 de deputați care au vota, la Alba Iulia, unirea cu România, fuseseră aleși prin vot universal, timp de 12 zile. Circumscripțiile electorale, stabilite conform unei legi mai vechi, trimiteau câte cinci reprezentanți. Participau episcopii români ai celor două confesiuni principale, ortodoxia și greco-catolicismul, doi reprezentanți din partea fiecărei societăți culturale, câte doi din partea fiecărei asociații a femeilor, câte unul de la fiecare școală medie și institut teologic, reprezentanții cadrelor didactice, ai militarilor din Garda națională, ai muncitorilor și meseriașilor, ai studenților.
Organizarea și desfășurarea Adunării Naționale de la Alba Iulia au avut loc în condiții foarte complicate, într-o zonă răvășită de război, cu armate în retragere și grupuri de soldați scăpați de sub control. Nici administrația și nici comunicațiile nu funcționau eficient dar cererile și năzuințele românilor nu lăsau loc pentru vreo umbră de îndoială. Forța lor se vede clar inclusiv în Proclamația Adunării Naționale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, un document excepțional, care uimește și după 101 ani prin clarviziune, anvergură și modernitate.
De la primul punct, Rezoluția menționează: Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. În cele nouă puncte ale sale, Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, după numele oficial, de atunci, stabilește principiile care vor conduce noul stat român, drepturile și libertățile, inclusiv ale ”popoarelor conlocuitoare”. Românii adunați la Alba iulia, acum 101 ani, pentru a-și decide ferm și democratic viitorul, salutau, ”cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate în Monarhia austro-ungară”, exprima mulțumire și admirație pentru lupta Puterilor Aliate, care au salvat omenirea din ghearele barbariei și se închinau cu smerenie în memoria bravilor români care și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului pentru libertatea și unitatea națiunii române
