Rezoluţia de la Alba Iulia, un document istoric

Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, de acum un secol, este document istoric de o valoare excepţională care a modelat vremurile ce au venit şi demonstrează profunzimea gândirii celor care l-au alcătuit.

Marius Tiţa, 30.11.2018, 15:00

Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, de acum un secol, este document istoric de o valoare excepţională care a modelat vremurile ce au venit şi demonstrează profunzimea gândirii celor care l-au alcătuit. Într-un haos cumplit ce cuprinsese Europa la sfârşitul Primului Război Mondial, cu imperii prăbuşite şi armate radicalizate, nutrind revoluţii bolşevice în capitalele Occidentului, liderii românilor din Transilvania au derulat un proces coerent şi profund de îndeplinire a dezideratului Unirii cu România.

De-a lungul secolului trecut de când acest text a fost adoptat, el a fost invocat şi comentat în diferite feluri şi cu cele mai diverse intenţii. Simpla citire a Rezoluţiei centenare ne arată un document foarte bine conceput, echilibrat, subtil şi puternic. Să nu uităm că el a fost redactat de liderii românilor, personalităţi de excepţie, şi a fost adoptat de 1228 de reprezentanţi cu drepturi depline, aleşi de românii din Transilvania şi Banat, în condiţiile stricte şi democratice prevăzute în Convocarea lansată la Arad, cu 10 zile înainte.

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia este structurată în nouă mari teme care stabilesc clar decizia de unire şi cum va arăta noul stat al românilor. Frazele sunt scurte şi fără echivoc, cuprinzătoare, nu ridică rezerve sau îndoieli. De la început, de la primele cuvinte, se spune că Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.

Mai clar nu se putea spune, mai direct nu putea fi formulată această decizie! Imediat, în al doilea punct, se anunţă că Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal. În acele vremuri confuze, Rezoluţia pune şi provizoratul în termeni clari. Al treilea punct are şase prevederi care, împreună, constituie schiţa unei politici de viitor, o constituţie dintre cele mai moderne şi democratice.

Sunt principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român formulate de Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Acum un secol, în momentul istoric al unirii, sunt proclamate deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare, deplină libertate autonomă confesională, înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic, desăvârşita libertate de presă, asociere şi întrunire, reforma agrară radical şi asigurarea de drepturi şi avantaje pentru muncitorimea industrială ca în cele mai avansate state industriale din Apus. Menţiunile sunt detaliate în principii puternice, ce stau la baza unei democraţii moderne, valabile şi astăzi.

Pe lângă decizia unirii şi prezentarea unui plan detaliat de viitor, Rezoluţia de la Alba Iulia are şi dimensiuni internaţionale şi diplomatice. Al patrulea punct al său trimite deja la congresul de pace ce avea să urmeze, exprimându-se dorinţa ca acesta să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale. Sunt principiile organizaţiilor internaţionale de mai târziu, sunt principiile vieţii internaţionale afirmate şi în zilele noastre.

Apoi, cu gândul la evenimentul petrecut cu doar două zile înainte, Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România. De asemenea, cu iubire şi entuziasm, este salutată eliberarea naţiunilor cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană, din fosta monarhie austro-ungară.

Eroii nu sunt uitaţi: Adunare Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române. De asemenea, recunoştinţa românilor de la Alba Iulia s-a îndreptat către Puterile Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.

Sunt cuvinte care emoţionează şi la care trebuie să ne raportăm mereu, să învăţăm din gândirea marilor oameni care au făcut unirea românilor şi să o invocăm atunci când vorbim despre ţara noastră, România!