Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Recunoaşterea României Mari

Acum, după mai bine de un secol, evenimentele de la sfârşitul Primului Război Mondial par a fi aliniate într-o curgere logică, firească, într-un proces bine gândit anterior.

Recunoaşterea României Mari
Recunoaşterea României Mari

, 28.11.2020, 17:51

Acum, după mai bine de un secol, evenimentele de la sfârşitul Primului Război Mondial par a fi aliniate într-o curgere logică, firească, într-un proces bine gândit anterior. Documentele şi mărturiile vremii ne arată, de fapt, momente de înălţător patriotism care se îmbină cu dezamăgirea şi disperarea, oameni de mare anvergură, care au prefigurat viitorul democrat al omenirii dar şi presiuni ca totul să rămână într-un trecut desuet, ce se dovedise deja a fi criminal.


Pentru România, este definiţia anului 1918, cu un tratat de pace ce se dorea înrobitor pe vecie dar care nu a rezistat decât câteva luni, nefiind, oricum, ratificat de rege, cu o eroică decizie a Basarabiei de a se uni cu România ce rezista la Iaşi, cu votul românilor din Bucovina de a se uni, de asemenea, cu Regatul şi, la 1 Decembrie, cu impresionanta adunare naţională de la Alba Iulia, în care 1228 de reprezentanţi oficiali ai Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului au votat unirea cu România. Sfârşitul anului aduce pacea şi intrarea în arenă a diplomaţiei.


Nu era, însă, sfârşitul istoriei, poate doar începutul ei. Dacă 1918 a fost anul războiului, 1919 promitea să fie anul păcii. Din primele zile, cei mai puternici oameni ai lumii s-au întâlnit la Paris, în pitoreşti localităţi din jurul său şi în palatele domeniului de la Versailles pentru a negocia pacea, sub toate aspectele ei. Situaţia Europei, deci şi a României, a căzut în sarcina unui careu format din Franţa, Marea Britanie, Italia şi Statele Unite ale Americii. Japonia a fost şi ea unul dintre puternicii negociatori dar s-a ocupat mai mult de problemele Extremului Orient.


Primul tratat de pace, cel cu Germania, a fost semnat la Versailles, a urmat cel cu Austria, încheiat la Saint-Germain, care recunoştea unirea Bucovinei cu România, semnat, însă, de delegaţia Bucureştiului cu o întârziere de fix trei luni. Între timp, se semnase, la Neuilly, tratatul de pace cu Bulgaria, care confirma frontierele din 1916, când România intrase în război. Se recunoştea, astfel, Cadrilaterul în componenţa României. Negocierile au continuat şi anul următor, 1920, cele mai complicate fiind cele cu Ungaria. Între timp, se petrecuse şi o experienţă comunistă în Ungaria, un guvern sovietic conducând ţara pentru 133 de zile. Regimul Bela Kun fusese înlăturat de intervenţia armatei române, aprobată de puterile câştigătoare ale Primului Război Mondial. De altfel, în martie 1918, trupele comuniste ungare atacaseră România şi Cehoslovacia, ţări vecine. Tratatul de pace cu Ungaria, semnat în iunie 1920, la Trianon, recunoştea decizia de la Alba Iulia, unirea Transilvaniei cu România.


A existat şi un tratat care a reconfirmat unirea Basarabiei cu România, votată la Chişinău, în martie 1918. Se numeşte chiar Tratatul de la Paris, şi a fost semnat la 28 iunie 1920, deci, acum un secol. A fost, practic, ultimul tratat de pace din seria celor semnate în cadrul Conferinţei de pace de la Paris, la încheierea Primului Război Mondial. Dar nici atunci nu s-a încheiat istoria tumultosului început al secolului XX. Tratatul cu Turcia, semnat la Sèvres, în august 1920, a fost renegociat la Lausanne, trei ani mai târziu, pe un fond complicat, când Imperiul Otoman devenise Republica Turcia, condusă de Kemal Ataturk.


S-a înfiinţat şi Societatea Naţiunilor, sau Liga Naţiunilor, în formula englezească, Statele Unite nu au ratificat o serie de acorduri şi nici membră a acestei organizaţii nu a devenit. A urmat o perioadă de pace, o adevărată epocă de aur interbelică, scurtă, de cel mult două decenii, în care unii şi-au pregătit revanşa. Alţii consideră că Al Doilea Război Mondial nu a fost decât o continuare a primei conflagraţii, care a încercat să schimbe o serie de decizii ale Conferinţei de pace de la Paris. De fapt, a fost o nouă încercare a aceloraşi forţe negre, militariste, să pună stăpânire pe întreaga omenire, după un scenariu care eşuase încă din Primul Război Mondial.

Alegeri în Republica Moldova (sursa foto: Radio Chişinău)
Focus duminică, 27 octombrie 2024

Ce alege Republica Moldova

Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au...

Ce alege Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus duminică, 13 octombrie 2024

Un an

S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250,...

Un an
Budapesta, afectată de viitura de pe Dunăre care va ajunge în România săptămâna viitoare / Foto: Agerpres
Focus duminică, 22 septembrie 2024

Apă și foc

După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a...

Apă și foc
Exod, lucrarea realizată de Eugen Raportoru
Focus duminică, 15 septembrie 2024

Exod

Expoziția are doar trei picturi. Cea din centru trece de 12 metri în lungime și are o înălțime de peste 3 metri. La capete, în unghi de 90 de...

Exod
Focus duminică, 08 septembrie 2024

Războiul, atunci și acum

Bombele cad peste case, omorând civili, tineri și bătrâni, copii și părinții lor. Oamenii aleargă să se ascundă, să scape cu viață....

Războiul, atunci și acum
Focus duminică, 11 august 2024

Olimpiada

Deși ar părea o întrebare copilărească, totuși ce se întâmplă cu olimpiada când se încheie întrecerile sportive olimpice? Mult timp...

Olimpiada
Focus duminică, 04 august 2024

Imposibila pace

Nu mai trăiesc oameni care să fi văzut pacea în Orientul Apropiat. Și întrebarea dacă a fost vreodată pace în această regiune este...

Imposibila pace
Focus duminică, 14 iulie 2024

NATO 75

Apărut în 1949, când omenirea se refăcea după un cumplit Război Mondial, NATO nu a prea avut parte de aniversări fericite. Prima alianță...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company