Pandemia post-pandemie
Pandemia de COVID 19 nu s-a încheiat, deşi aşa am fi putut crede, văzând noile imagini.
Marius Tiţa, 21.06.2020, 11:30
Pandemia
de COVID 19 nu s-a încheiat, deşi aşa am fi putut crede, văzând noile imagini.
După vreo două luni de izolare în case şi practicarea extremă a distanţării
fizice de semenii noştri, acum avem parte de imagini de vacanţă, exact ca
înainte. Terasele sunt pline, oamenii se deplasează fără vreo grijă, rar de
tot, câte o mască pe faţă ne aminteşte că acest gest este recomandat sau chiar
obligatoriu. Nu întotdeauna astfel de imagini sunt împotriva reglementărilor,
în multe ţări din lume relaxarea a fost amplă, eliminate fiind restricţiile. În
altele, chiar dacă s-a renunţat la o serie de măsuri luate de urgenţă în lunile
de primăvară, când a explodat pandemia, restricţiile de bază sunt menţinute.
Şi
în România, dacă masca nu era obligatorie când trebuia să stăm în case, acum,
când circulaţia nu mai este restricţionată, purtarea măştii în spaţii publice a
devenit obligatorie. În acest moment, pe care îl credem de sfârşit nedeclarat
de pandemie, constatăm cât se poate de clar o creştere a numărului de noi
îmbolnăviri, o mărire a datelor statistice ce caracterizează momentul. Chiar
dacă a crescut uşor, numărul deceselor provocate zilnic de noul coronavirus se
menţin la valori mici. În schimb, numărul noilor îmbolnăviri este la niveluri
atinse în timpul stărilor de alertă sau chiar de urgenţă.
Este drept, în
perioada de descreştere, acea pantă descendentă pe care am aşteptat-o stând în casă
şi în carantină. Restricţiile de circulaţie de la începutul pandemiei a avut
chiar acest scop, să oprească propagarea virusului, pornind de la procentul
celor îmbolnăviţi de o singură persoană. În prezent, acest procent este redus,
din ce în ce mai scăzut. Şi nici virusul nu pare a mai fi aşa violent iar noile
îmbolnăviri sunt, mai ales, asimptomatice, fără simptome evidente sau nu aşa de
dure cum ne-a fost dat să vedem în lunile martie şi aprilie. Cu toate acestea,
relaxarea totală nu este încă posibilă şi teama de o revenire a bolii este
reală. Să nu uităm că Israelul a reimplementat o serie de măsuri stricte
anti-COVID, după primele efecte de revenire a maladiei ce au urmat relaxării.
Şi
China anunţă noi cazuri, chiar în capitala Beijing, dar toată lumea îşi exprimă
neîncrederea în modul cum a tratat şi tratează criza COVID 19 ţara de unde a
pornit pandemia. Din păcate, nu a venit nici momentul concluziilor ferme,
eficiente în abordarea viitorului. Creşterea numărului îmbolnăvirilor era
previzibilă. Cea mai mare parte este cauzată de renunţarea la o serie de măsuri
de distanţare fizică în societate, dar
să nu uităm şi că testările sunt mai multe, mai rapide şi mai uşor de
făcut, în aceste zile.
Resurecţia cazurilor noi de îmbolnăvire, imediat după
primele măsuri de relaxare, a pus sub semnul întrebării şi aşa-numitul al
doilea val, preconizat, iniţial, a veni în toamnă. De fapt, nu s-a terminat
nici primul val iar o a doua experienţă de acest tip ar trebui să poată fi
evitată. Nici concluzii nu putem trage, aşadar, nu ştim ce se poate face pentru
a pune punctul final în această criză ce devine tot mai complexă şi ce trebuie
să facem, din punct de vedere medical, social sau economic, pentru ca omenirea
să nu se mai lovească de o situaţie atât de periculoasă şi necunoscută.
