Revelaţia anului 1989 a fost aceea a vieţii fără ziduri. Omenirea şi mai ales Europa au descoperit că diviziunile nu sunt implicite şi nici măcar necesare, nu sunt un blestem şi nici un instrument benefic.
În prezent, cel mai bogat român este Ion Ţiriac, o figură legendară a românilor. În anii când România era închisă de comunişti între propriile frontiere, Ion Ţiriac trecea de ele şi devenea cunoscut inclusiv în exclusivul Occident prin perfromanţele sale
Pentru români, faptul că îşi pot omagia regele la împlinirea a 93 de ani este o minune şi un dar istoric. Trebuie să simţim asta, indiferent de sentimente şi mai ales de opţiunile care ne fac să fim fani sau adversari ai ideii de monarhie în România.
Sunt nenumărate filmele care au ca subiect o eventuală epidemie care izbucneşte pe pământ în momente de seninătate, de viaţă normală şi prosperă.
Premiul Nobel pentru chimie în acest an a fost primit de Ştefan W. Hell, un om de ştiinţă german, alături de americanii Eric Betzig şi William Moerner.
A trecut un sfert de secol de la teribilul an 1989. Cei născuţi în această parte a timpului, sau erau mici de tot în 1989, asistă la aceste amintiri ca la o povestire cinematografică.
Teoria clasică a terorismului vorbeşte de obţinerea unor efecte prin acte de teroare, prin acţiuni care depăşesc firescul gândirii umane şi, punând-o în faţa ororii, să o oblige la măsuri pe care nu le-ar fi luat în mod normal.
Europa comunitară trăieşte din plin paradoxul tendinţelor separatiste. Şi nu din Uniunea Europeană vor oamenii să plece ci din statele sale membre, printre cele mai puternice subiecte de drept internaţional.
Ziua de 11 septembrie a căpătat un aspect de cod numeric, 9/11, şi a ajuns să desemneze o tragedie de dimensiuni apocaliptice.
În ziua de 27 mai 1997, la Paris, NATO şi Rusia semnau Actul fondator privind relaţiile, cooperarea şi securitatea reciproce.
În perioada interbelică, de maximă dezvoltare a societăţii româneşti, se sărbătorea Luna Basarabiei, cu manifestări dedicate provinciei istorice de la Est de Prut care revenise în statul românilor.
Luna august din anul 1944 a fost una fierbinte, într-o lume răvăşită de al doilea război mondial. Sfârşitul începuse deja, peste tot germanii şi aliaţii lor băteau în retragere.
La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria ataca Serbia şi declanşa, astfel, primul război mondial. Nu era nicio surpriză, atacul a fost precedat de un ultimatum şi se producea la exact o lună de la asasinarea, la 28 iunie 1914, a prinţului moştenitor al Imperiului
Armele tot mai sofisticate trec de la armatele statelor în mâinile civililor. Puterea lor este tot mai mare, lovesc cât mai departe şi cât mai sus, în ceruri.
In urma cu 100 de ani, cancelariile imperiilor europene isi trimiteau de zor corespondenta plina de tafna si amenintari.
