Dacă imposibilul s-ar fi produs de două ori, România ar fi văzut, la acest ceas de iarnă, cele mai groteşti spectacole publice.
Istoricele realizări ale anului 1918 au început cu declaraţia în 14 puncte făcută de preşedintele Wodroow Wilson în faţa Congresului SUA.
De la revolta românilor, care l-au înlăturat pe Ceauşescu, dictatorul comunist, au trecut 28 de ani. Unii îşi amintesc totul, alţii vor să uite ce a fost atunci.
Regele Mihai a intrat definitiv în istorie. De fapt, a aparţinut istoriei prin naştere şi prin destin iar viaţa sa se confundă cu momente de mare dramatism pentru România
În aceste zile am primit vestea că “mărţişorul a fost inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii.
Samuil Mârza era un român ardelean care a slujit tot războiul, cel care avea să fie numit Primul Război Mondial, în armata austro-ungară.
Una dintre dilemele societăţii contemporane este cea care priveşte viitorul cărţii. Vom mai citi aceste file prinse într-un fel de cutie cu două părţi tari, numite coperte, sau vom da pagina pe un ecran.
Acum o sută de ani se petrecea ceea ce istoria a reţinut ca fiind Revoluţia din Octombrie, deşi 7 noiembrie este data la care ea s-a petrecut. Este vorba, desigur, de trecerea la calendarul gregorian ce avea atunci loc în Estul Europei.
La începutul acestui an s-a împlinit un deceniu de când România a intrat în Uniunea Europeană. Nu a fost un proces spontan, nici măcar scurt.
În 1948, în Coreea de Nord a fost instalat un regim stalinist, condus de Kim Il-sung. Acesta a evoluat în cea mai teribilă dictatură din lume, condusă dinastic de fiul şi, acum, nepotul acestuia.
Jean-Claude Juncker, preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, şi-a alcătuit discursul ca un eseu modern, cu multe elemente de originalitate în care îl recunoaştem pe popularul politician luxemburghez, multă analiză dar şi mult optimism.
Ultimii ani, nu foarte mulţi, au aruncat lumea arabă, dar şi Europa, într-o înfiorătoare nebunie teroristă, în care orice maşină în mişcare poate deveni o armă, iar oamenii sunt asasinaţi în cele mai îngrozitoare feluri.
În martie 2013, Parlamentul României adopta legea care instituia Ziua limbii române la 31 august.
