Ortodoxia la români
Cifrele exacte nu pot fi clar determinate, mai ales când este vorba de religie, dar ştim că populaţia României s-a declarat a fi ortodoxă în proporţie de peste 85 la sută.
Marius Tiţa, 09.02.2025, 11:30
Cifrele exacte nu pot fi clar determinate, mai ales când este vorba de religie, dar ştim că populaţia României s-a declarat a fi ortodoxă în proporţie de peste 85 la sută. Mulţi etnici români aparţin altor religii, mai ales celei catolice sau protestante, şi mulţi cetăţeni români de altă etnie sunt ortodocşi. Aşa inexacte, cifrele vorbesc despre o foarte solidă apartenenţă la biserica ortodoxă. Pentru români, creștinismul ortodox este o devenire istorică. Românii nu au adoptat creștinismul, nu au avut o altă credință pe care să o schimbe cu cea creștină, ei s-au format ca popor în această religie.
Statele românilor se constituie după Marea Schismă din 1054, care împarte creștinismul în catolici și ortodocși, astfel că românii se revendică dintotdeauna ca aparținând ortodoxiei. Istoria creștinismului la români se confundă cu istoria lor. În Moldova și Muntenia, biserica a fost alături de stat și de conducătorii săi, în Transilvania, biserica ortodoxă a românilor a fost prigonită atât de unguri, cât și de austrieci. Voievozii celor două principate construiesc biserici și mănăstiri și fac donații generoase către Muntele Athos.
Secolul al XIX-lea, care întărește conștiința națională a popoarelor, aduce bisericii ortodoxe a românilor modernizarea și consolidarea. Alegerea lui Cuza ca domn și al Munteniei, la 24 ianuarie 1859, după ce fusese ales domn al Moldovei, s-a făcut sub conducerea și cu binecuvântarea mitropolitului Nifon și a altor fețe bisericești. În 1865, tot în ianuarie, el devine primul mitropolit-primat al românilor. Este un prim pas spre autocefalia care este recunoscută în 1885, acum 140 de ani, de către patriarhul ecumenic de la Constantinopol.
În 1877, România își obținuse independența față de Turcia otomană, în urma unui război. Astfel, consolidarea statului a însemnat, istoric, și consolidarea bisericii care, între timp, adoptase, cu întreg poporul, alfabetul latin în locul celui slav iar româna devenise limba de cult în biserica ortodoxă română. În 1919, biserica românilor din Ardeal se unește și ea cu biserica ortodoxă din România, reparând secole de separare și ținere a sa într-un regim plin de restricții. În 1925, acum un secol, Biserica ortodoxă română a fost ridicată la nivel de Patriarhie, printr-o decizie a Sinodului de la București.
La 25 februarie 1925, a fost promulgată Legea pentru înființarea Patriarhiei Române, cu sediul la București. Astfel, BOR este condusă de un patriarh, urmat pe scara ierarhică de mitropoliți și arhiepiscopi. Funcționează 6 mitropolii și peste 15 mii de lăcașe de cult. Bogatul tezaur deținut de biserica ortodoxă română este păstrat și poate fi vizitat în 275 de muzee și colecții muzeale, precum și 42 de centre zonale de depozitare.
În 2007, conform tradiției, mitropolitul Moldovei, de atunci, Daniel, a devenit cel de-al 6 patriarh al Bisericii Ortodoxe române. Odată cu răpirea Basarabiei, biserica din această parte a României este trecută cu forța sub jurisdicția Patriarhiei de la Moscova. Este un gest evident de afirmare a noii stăpâniri, comuniste, care îi persecută pe românii din Basarabia.
În 1992, după declararea independenței Republicii Moldova, aici a fost reînființată Mitropolia Basarabiei, cea desființată de sovietici. Biserica românilor a avut mari probleme din cauză că reprezenta opțiunea națională a majorității populației de origine română din Republica Moldova. Mitropolia Basarabiei, care ține de patriarhia de la București, a fost recunoscută în 2002 și are, în prezent, peste 100 de eparhii în Republica Moldova dar și în Ucraina, Rusia și Estonia, desigur acolo unde se află moldoveni.
De fapt, BOR a organizat trei mitropolii, cu mai multe episcopate, pentru românii ce trăiesc în afara granițelor. Există o mitropolie a Europei Occidentale și meridionale, o mitropolie a Europei Centrale și de Nord și o mitropolie a celor două Americi. sub autoritatea directă a Patriarhiei Române funcționează Episcopia Dacia Felix a românilor din Serbia, o episcopie pentru românii din Ungaria și una pentru cei din Australia și Noua Zeelandă.
La un secol de la înființarea Patriarhiei române, biserica ortodoxă se prezintă mai intens ca niciodată ca biserică națională, cu dezvoltarea și modernizarea specifice unei societăți democratice, în care libertatea religioasă este garantată.
