Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Oameni şi statui

După pandemia care a închis oamenii în case, un alt fenomen, social, de această dată, îi scoate în stradă, adunându-i în proteste ample.

Oameni şi statui
Oameni şi statui

, 14.06.2020, 09:30

După pandemia care a închis oamenii în case, un alt fenomen, social, de această dată, îi scoate în stradă, adunându-i în proteste ample. a început cu asasinarea, în stradă, cu încetinitorul, a lui George
Floyd, de către un poliţist cu experienţă şi carieră. Inutil de spus că victima
este de culoare în timp ce poliţistul este alb.

Nu ar fi fost prima dată când
se întâmplă aşa ceva şi nici protestele care au urmat, inclusiv cele violente,
cu devastări şi incendii, nu sunt evoluţii noi, mai ales în America. Am evocat
o situaţie concretă, cea din 1992, când oraşul Los Angeles a fost devastat şi
au murit 63 de oameni. Detaliile, însă, pot să ne ofere concluzii interesante.
Dacă revolta din Los Angeles a avut loc în 1992, incidentul declanşator, lovirea
lui Rodney King, un cetăţean american de culoare, căzut la pământ, de către un
grup de poliţişti, se produsese cu un an mai devreme. Şi această teribilă faptă
poliţienească fusese filmată şi devenise publică imediat, dar revoltele au început
un an mai târziu, când justiţia îi achitase pe poliţiştii autori.

În primele
momente de după omorârea lui George Floyd, a fost anunţată reţinerea doar a
poliţistului făptuitor, nu şi a celorlalţi trei care au participat la incident.
Altfel spus, de această dată, încrederea în justiţie s-a evaporat foarte
repede, în câteva ore, şi nu în multe luni, ca în cazul Rodney King. De aceea,
şi revolta a venit imediat, mai întâi, ca o indignare puternică, aproape inevitabilă,
apoi în manifestări din ce în ce mai violente, fără o legătură directă cu
omorârea unui cetăţean de culoare de către poliţişti albi.

În două săptămâni,
situaţia a ajuns de nerecunoscut, cu manifestări incredibile, vecine cu cenzura
ideologică din vremea dictaturilor fasciste sau comuniste. Pornind de la
necesitatea rediscutării unor realităţi istorice, s-a pornit la distrugerea
unor statui, văzute ca fiind direct legate de sclavagismul practicat pe
continentul american încă dinainte de cucerirea independenţei, în 1776, şi
continuat, sub diferite forme de segregare rasială, până în anii recenţi. Să nu
uităm că segregarea rasială a fost legală, în unele state americane, până în
1964, când a fost adoptată legea drepturilor civile.

Altfel spus, discriminarea
rasială a fost legală în SUA până în
ultima treime a secolului trecut, faimosul secol XX, până acum 56 de ani, mai
exact. Adoptarea legii care interzicea discriminarea populaţiei afro-americane
şi a femeilor nu a însemnat şi eliminarea în realitate a acestor discriminări,
sub diferite forme, sau dispariţia principiilor şi a manifestărilor
discriminatorii din viaţa de zi cu zi.

Din păcate, se poate constata că
discriminările au rămas puternic ancorate în societate, în practica socială, şi
mai bine de o jumătate de secol mai târziu. Interzicerea brutalităţii poliţiei
a fost o cerinţă a luptei pentru legea drepturilor civile, din anii ’60, care
nu se regăseşte explicit în textul de atunci. Iar primele două decenii ale
noului secol au fost pline de astfel de abuzuri discriminatorii. Mişcarea Black
Lives Matter este expresia tocmai a acestor situaţii în care oameni de origine
afro-americană au fost mult prea uşor omorâţi în situaţii care nu implicau
utilizarea armelor de foc sau a unei intervenţii armate.

În prezent, însă,
asistăm la manifestări care se îndepărtează foarte mult de reclamarea
respectării drepturilor omului şi a egalităţii în societatea apreciată ca fiind
cea mai democratică din lume. Şi, totuşi, nu simbolurile sau statuile vor fi
cele care vor aduce pacea socială şi rezolvarea acestor situaţii conflictuale.
Nici dreptate şi justiţie egală pentru toţi nu au cum să aducă. Dincolo de
scenariile ce se crede a fi determinate în analiza evenimentelor din aceste
zile, sentinţele de stradă şi acţiunile violente nu ajută situaţia concretă a
minorităţilor care nu reuşesc să scape de discriminarea socială. Mai degrabă,
acţiunea socială şi legal-administrativă este cea care duce la condiţii egale
din toate punctele de vedere, în societate, la eliminarea mai eficientă a
abuzurilor şi, ca element esenţial şi permanent, respectarea legilor, a legilor
bune şi corecte, fără umbră de controversă, aceleaşi pentru toţi cetăţenii,
indiferent de orice diferenţă.

Timişoara, 35 de ani (foto: Constantin Duma)
Focus duminică, 22 decembrie 2024

Acum 35 de ani, Revoluţia română

Ideea lui de a plăti integral și rapid datoria externă a României duce țara aproape de colaps iar nivelul de trai se prăbușește. Lipsa...

Acum 35 de ani, Revoluţia română
Focus
Focus duminică, 01 decembrie 2024

Focus

Sentimentul unității naționale a existat dintotdeauna la români. Vorbeau o limbă romanică, indiferent unde se aflau, în Moldova, Valahia sau...

Focus
sursă foto: LukasJohnns-pixabay-com
Focus duminică, 24 noiembrie 2024

O mie

Au trecut o mie de zile, dar nu dintr-o feerie sau sărbătoare cu iz de Crăciun, ci dintr-un coșmar, dintr-o tragedie reală. Acum un pic mai mult...

O mie
Foto: Marius Tița/RRI
Focus duminică, 10 noiembrie 2024

Zidurile Berlinului

În urmă cu 35 de ani, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie, în 1989, Zidul Berlinului înceta să mai fie teribila și impenetrabila graniță care...

Zidurile Berlinului
Focus duminică, 27 octombrie 2024

Ce alege Republica Moldova

Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au...

Ce alege Republica Moldova
Focus duminică, 13 octombrie 2024

Un an

S-a împlinit un an de când aproximativ o sută de oameni, israelieni, sunt ținuți ostatici în Gaza, zona palestiniană autonomă. Au fost 250,...

Un an
Focus duminică, 22 septembrie 2024

Apă și foc

După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a...

Apă și foc
Focus duminică, 15 septembrie 2024

Exod

Expoziția are doar trei picturi. Cea din centru trece de 12 metri în lungime și are o înălțime de peste 3 metri. La capete, în unghi de 90 de...

Exod

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company