Lumea după taxele Trump
Părea un film ce urmează a fi lansat, un film american în care cei răi sunt înfrânţi şi, în cazul de faţă, sunt puşi să plătească.

Marius Tiţa, 06.04.2025, 11:00
Părea un film ce urmează a fi lansat, un film american în care cei răi sunt înfrânţi şi, în cazul de faţă, sunt puşi să plătească. „Marea taxare” sau „Revanşa comercială” sau „Toată lumea plăteşte” ar fi putu fi titlul. Aşa a fost şi pus în aplicare, ca un scenariu de film. Cifrele concrete au fost prezentate ca decizii izvorâte la nivel înalt. Iar principiul economic este unul simplu, de magazin universal dar dintr-o localitate mică. Mai exact, vei plăti jumătate plus ceva din ce mă pui pe mine să plătesc, dar nu mai puţin de 10 la sută. Chiar dacă tu mă taxezi cu mai puţin de 10 la sută.
Economiştii au probleme în a descoperi valenţele acestei politici neaşteptate şi nici cum au fost stabilite taxele vamale pe care administraţia americană susţine că sunt aplicate, abuziv, importurilor din SUA. Dacă nu sunt identificate taxe vamale sau chiar viaţă umană în acele spaţii, se aplică totuşi minumul de 10 la sută. Nu peste tot, desigur, pentru că există o serie de ţări pe care Statele Unite le „loveşte” cu o taxă de zero procente.
Este vorba de cele trei state care participă la agresiunea împotriva Ucrainei, Rusia, Belarus şi Coreea de Nord, pe care noua administraţie de la Washington le consideră, probabil, importante. Ele nu apar pe lista prezentată de preşedintele Trump, care este doar cu statele ce nu scapă de taxarea minimă, de 10 la sută, aplicabilă oricui, inclusiv unor spaţii şi teritorii nelocuite.
În oglindă, se menţionează că acestea aplică SUA taxe de 10 la sută în comerţul lor inexistent. Justificarea oficială spune că aceste ţări sunt deja sub o serie de sancţiuni internaţionale dar motivarea nu funcţionează pentru Siria şi Iran. Iranul rămâne la decentul 10-10, în timp ce se consideră că Siria pune taxe de 81 la sută pe mărfurile americane, şi i se răspunde cu nu mai puţin de 41 la sută.
Observatorii cu informaţii statistice consideră că, totuşi, comerţul SUA cu Rusia sau Belarus, deloc taxat de SUA, este mult mai mare decât comerţul SUA cu Insula Sfânta Elena sau Insula Sfânta Lucia, care sunt taxate de americani cu minimul de 10 la sută. În aceeaşi situaţie se află şi Nauru, care, la o populaţie de 11 mii de locuitori, afectează SUA cu taxe vamale de 59 la sută, fapt pentru care li s-a impus o taxare de 30 la sută.
Deşi este menţionat cu un nivel de 49 la sută de taxare a importurilor din SUA, Afganistanul scapă de sancţiuni, talibanilor aplicându-li-se un prietenesc 10 la sută. Este singurul caz în care nu se aplică formula de jumătate plus ceva la retaliere.
Inamicul cel mai teribil, care impune SUA taxe vamale ce se opresc chirurgical la 99 la sută, este micul regat sud-african Lesotho. În apropiere geografică şi în clasamentul pedepsei cu tariful vamal se află Madagascarul, cu 93 la sută. Gratulată cu cele mai neprieteneşti calificative şi acuzaţii, jecmănitoarea Uniune Europeană s-a oprit la 39 la sută în taxarea importurilor din SUA, în schimb aplicându-i-se doar 20 la sută. Efectele sunte teribile, dar gândindu-ne la ameninţările cu sferturi de sută, creşteri de 25 de puncte procentuale în taxare, parcă nu este chiar aşa de dură măsura americană.
În schimb, trebuie să observăm că Republicii Moldova i se va aplica cea mai mare taxare vamală dintre fostele state sovietice, din care am exclus cele trei republici baltice, membre ale UE. De fapt doar două foste republici sovietice nu au acel 10-10, cum are chiar şi Ucraina, iar Moldova are cea mai mare impunere americană. Al doilea stat este Kazahstanul, aflat sub nivelul Moldovei, cu taxe de 54, respectiv 27.
Desigur, nu vom susţine că este vorba de pedepsirea unor ţări din fostul spaţiu sovietic neplăcute Moscovei. Deşi puţini se hazardează să afirme că au înţeles cum au fost calculate taxele presupuse a fi aplicate importurilor din America, efectele au fost uşor de anticipat. Şi nici nu s-au lăsat aşteptate.
Normal, primele au reacţionat bursele, extrem de sensibile la astfel de anunţuri. Scăderea celor americane, urmată, a doua zi, de cele europene şi asiatice, era previzibilă, au scăzut ele şi pentru situaţii mai puţin importante. Dar este de aşteptat efectul consistent al aplicării acestor taxe la volumuri comerciale care însumează trilioane, adică mii de miliarde.
În acelaşi timp, monedele vor avea de suferit. America se află în centrul acestui proces, toate ţările de pe listă raportându-se la comerţul cu SUA. În schimb, ţările Uniunii Europene vor resimţi mai puţin şocul, chiar dacă volumul comercial este foarte important. Formată din ţări dezvoltate, cu economie stabilă şi un foarte avansat proces de integrare economică şi politică, inclusiv o Piaţă Comună, Uniunea Europeană are tot ce-i trebuie pentru a funcţiona fără a fi afectată de scumpirea importurilor americane.
Ne aşteptam la cifre mai mari, de sancţiune adevărată, la cât de dur s-a vorbit la adresa organizaţiei europene, dar s-a ţinut, probabil, cont şi de complementaritatea creată în atâţia ani de colaborare instituţională, când taxele vamale nu erau o armă şi dispariţia lor era un mecanism de dezvoltare economică.
Filosofia Uniunii Europene vorbeşte, în primul rând, de dispariţia taxelor vamale între membrii UE şi la practicarea unor tarife vamale comune. Asta transformă continentul extrem de fărâmiţat într-un puternic organism economic, care va continua să promoveze democraţia şi cooperarea economică internaţională, cea plină de binefaceri şi bunăstare.