La famille

De acest 14 iulie, la Paris, la parada de pe Champ Elysee, au participat şi militari români, în uniforma batalionului de gardă, dar şi în camuflajul de luptă.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Marius Tiţa, 16.07.2022, 09:41

De acest 14 iulie, la Paris, la parada de pe Champ Elysee, au participat
şi militari români, în uniforma batalionului de gardă, dar şi în camuflajul de
luptă. De altfel, una dintre televiziunile franceze a mutat cadrul de pe
celebrul bulevard parizian în poligonul militar de la Cincu, unde militarii
francezi şi românii, gazdele lor, efectuau exerciţii de luptă. Când francezii
au anunţat că vor veni în România, ca trupe NATO, pentru a întări acest flanc
al Europei în faţa teribilei ameninţări ruseşti, am primit vestea cu o întreagă
şi frumoasă încărcătură istorică. Se spune că, în 1919, văzând militarii români
defilând la Paris, generalul Berthelot a spus: Foch, saluez! C’est la famille.
Îi arăta legendarului mareşal cât de aproape sunt cele două armate, cele două
popoare. Salută-i, Foch,sunt familia noastră, a spus Berthelot şi el ştia cel mai
bine ce spunea. Tot generalul Berthelot este cel care îşi aminteşte că un
bătrân îi spunea că atunci când trec
soldaţii francezi prin satele României, câinii nu îi latră. Este recunoaşterea
unei prietenii istorice, cu exemple concrete.

Franţa nu a fost niciodată un
pericol pentru România ci, mai mult, a avut un rol esenţial în momente astrale
pentru istoria lumii şi a României. Din poziţia sa de mare putere, Franţa a
acţionat pentru emanciparea şi recunoaşterea statului poporului de origine
latină de la gurile Dunării, departe de coasta atlantică a Europei. Regăsim
acţiunea determinantă a francezilor în Unirea din 1859, a principatelor
Munteniei şi Moldovei, şi la Marea Unire, din 1918.

Dramaticele zile ale
Primului Război Mondial trebuie cercetate şi înţelese mai bine. Vom descoperi
acolo prezenţa francezilor, de la lupta cu arma în mână şi sacrificiul suprem,
la acţiunea strategică esenţială, demonstrată mai ales de generalul Henri
Mahias Berthelot. El a condus misiunea militară franceză care a ajutat la
refacerea armatei române, care a dus luptele victorioase de la Mărăşti,
Mărăşeşti şi Oituz, de acum 105 ani, iulie-august 1917. La mijlocul anului 1918
conducea armata franceză a Dunării şi era în contact cu familia regală şi
politicienii români. Aşa se explică reintrarea României în război, cu puţin
timp înainte ca armistiţiul să îl încheie. Şi înainte, şi după Primul Război
Mondial, Franţa, societatea franceză, instituţiile sale, cultura şi limba au
reprezentat modele de urmat şi de atracţie pentru români.

Şi în secolul al
XIX-lea, şi în următorul, şi în perioada comunismului, Franţa a fost inspiraţie
şi refugiu pentru români. O pleiadă de artişti şi oameni de ştiinţă născuţi în
România şi-au aflat recunoaşterea dar şi salvarea, uneori, în Franţa. În timpul
comunismului, cele două autoturisme construite de români, Dacia şi Oltcit, erau
firme mixte cu participarea Renault şi Citroen. Şi tot atunci, în România prima
limbă străină studiată în şcoli nu era rusa sau engleza, ci franceza! A urmat
Revoluţia anticomunistă din 1989 şi construcţia dificilă a societăţii
democratice. Dialogul şi colaborarea româno-franceză a căpătat dimensiunea europeană
şi euro-atlantică a pregătirii aderării României la NATO şi Uniunea Europeană, cele
două prestigioase organizaţii internaţionale, în care Franţa este
membru-fondator şi determinant. România este membră a NATO din 2004 şi a
Uniunii Europene din 2007, a beneficiat de sprijinul fratern al Franţei în
efortul de revenire pe scena internaţională a democraţiilor iar în prezent
colaborarea bilaterală înfloreşte în cadrul acestor prestigioase organizaţii.

În
acest timp, contextul internaţional a evoluat semnificativ şi, mai ales în
ultimul an, chiar dramatic. În această parte a Europei, în Est, se duce un
război de agresiune, civili nevinovaţi sunt bombardaţi în casele lor, iar
ameninţările nucleare, de distrugere a omenirii, sunt aruncate cu mare
uşurinţă, vecină cu inconştienţa, dinspre Moscova. România şi Franţa
colaborează în contextul nou de tensiune şi război efectiv, pentru a aduce
democraţia şi libertatea în relaţiile dintre state şi popoare.

Acum, de aici,
din sediul Societăţii Române de Radiodifuziune, din studiourile Radio România
Internaţional, aflate pe strada ce poartă numele generalului Berthelot, să
rostim şi noi de 14 iulie: Vive la famille franco-roumaine!