Înghețarea războaielor fierbinți
Chiar dacă au intrat într-o rutină cotidiană, cele două războaie ce domină agenda zilei, cel din Ucraina și cel din Gaza nu s-au încheiat.
Marius Tiţa, 02.06.2024, 11:30
Chiar dacă au intrat într-o rutină cotidiană, cele două războaie ce domină agenda zilei, cel din Ucraina și cel din Gaza nu s-au încheiat. Chiar dacă nu mai apar pe primele locuri la știri, ele merg înainte, cu moarte și distrugere. Din când în când chiar mai aflăm ce se petrece acolo. Este vorba, mai ales, de bombardamente teribil de sângeroase, soldate cu mulți morți, cei mai mulți din rândul civililor. Ceea ce părea de neimaginat în secolul XXI, a devenit o rană deschisă dar care nu ne mai deranjează. Este vorba de întreaga comunitate internațională, care a clădit un sistem cât mai corelat de legi democratice și pașnice dar acum ia act cu o relativă indiferență de evoluția morții pe cele două fronturi.
Mai bine de doi ani și trei luni au trecut de când Rusia ataca Ucraina, fără să fi făcut vreo revendicare încadrabilă în practicile internaționale. Dimpotrivă, avertismentelor lansate de lumea occidentală, care semnalau acumularea de trupe și tehnică de luptă chiar la frontiera Rusiei agresoare cu Ucraina, li s-a răspuns cu dezmințiri în care s-a crezut doar de complezență. Reacția Moscovei la aceste sesizări a fost una decupată din manualele dialecticii staliniste. Adevărul a însemnat un atac pe scară largă, în zorii zilei, o cursă ce își propunea ca soldații ruși să ajungă cât mai departe pe teritoriul invadat, cel al Ucrainei. Veniți din Belarusul care acum se crede neutru și fără pată, rușii au ajuns în scurt timp în capitala Kiev ori s-au pus pe săpat tranșee chiar în zona scăldată în cenușă nucleară de la Cernobîl. Sudul era deja sub ocupație rusă, mai ales din 2014, când a avut loc, de fapt, prima invazie, una la care lumea a asistat pasiv. Rușii au luat, atunci, Crimeea, folosind oameni verzi, tăcuți și necunoscuți, și un simulacru de referendum la care s-a râs deși era o dramă ce anunța evoluții mult mai triste.
Vestul nu a înțeles mai nimic din ce s-a întâmplat atunci pentru că bunăstarea și pacea îl împiedică să audă alarmele. Tehnica referendumului s-a mutat apoi acasă la vestici, în Europa. Propaganda și manipularea, deși cusute cu ață albă și sub nivelul de expertiză al societăților occidentale, au prins la mase largi, cele care capătă dreptate și vizibilitate la urne, fie ele europene și oficiale, fie locale și nelegale. Nu este deloc complicat să manipulezi prin pervertirea tehnicilor democrației dar este foarte eficient. Grijile și problemele se mută din spațiul stăpânit sau revendicat de Rusia în spațiul democrațiilor occidentale.
Atacul masiv asupra Ucrainei de acum 27 de luni este numărat ca fiind al doilea, ceea ce nu ne mai permite să vorbim de o surpriză, ci de un proces. Ceea ce este și se află în derulare, în prezent. Atacul pornit de militanții palestinieni împotriva Israelului, acum aproape opt luni a reușit să deturneze atenția asupra războiului din Ucraina. Odată pus pe linia unei derulări greu de acceptat, din cauza numărului infernal de victime civile, atenția opiniei publice internaționale este deja dispersată. Urmează faza înghețării acestor conflicte, de fapt a conservării stării de fapt, de moment, în detrimentul situației inițiale. Cele mai multe de astfel de situații rămân, de fapt, conflicte rămase pe o linie favorabile agresorului, care încearcă să impună o situație ce îi este favorabilă și pe care a obținută prin acțiuni condamnate de dreptul internațional.
În același timp, toată lumea vrea pace, vrea încetarea luptelor, să nu mai moară oameni. Oamenii au obosit să lupte, mai ales cei ce se apără, și speră la încetarea focului. Dar astfel de conflicte doar aparent îngheață, ele se pot reaprinde într-un timp extrem de scurt. În același timp, continuă să moară oamenii, într-un atac sau atentat, în incidente și bombardamente, iar situația, chiar veche de zeci de ani, nu este una de pace și stabilitate. Propunerile de pace în Ucraina sau din Gaza, de până acum, au fost tentative de testare a anduranței opozantului, cel atacat mișelește, gestionate mai bine sau mai neinspirat. Tranșeele nu sunt instrumente ale păcii. Indiferent ce strategie va prevala sau se va dovedi eficientă, situația actuală este gravă, periculoasă și foarte dureroasă.
Conflicte greu de închipuit blochează agenda internațională, distrug sau grevează milioane de destine, încă se mai aruncă bombe în viața civililor, copiii mor cu miile. Înghețarea conflictelor într-un punct preferat de Moscova nu este o soluție. Când ne vom scutura de interesele mărunte ale statelor și oamenilor de stat ne vom aminti că generații de genii ale societății au lucrat ca războiul să fie scos în afara legii și conflictele să nu mai fie considerate o soluție de așa-zisele probleme între state.
