Împreună de 135 de ani
În urmă cu 135 de ani, România şi Statele Unite ale Americii stabileau relaţii diplomatice. Erau vremuri de mare pionierat, când marile realizări veneau din clarviziunea unor oameni de geniu.
Marius Tiţa, 19.06.2015, 17:12
Ambele ţări erau atunci în plină
consolidare, România aflându-se chiar în primii săi ani de independenţă
deplină, cucerită în luptele războiului din 1877. La 14 iunie 1880, Statele
Unite îl numesc pe Eugen Schuyler Agent Diplomatic şi Consul General al S.U.A.
în România iar documentul oficial de la Washington menţiona recunoaşterea
deplină a suveranităţii şi independenţei României.
Tot în 1880, România trimite
în SUA o primă misiune diplomatică, condusă de colonelul Sergiu Voinescu, care se va întâlni atât cu secretarul
de stat William M. Evarts cât şi cu preşedintele Rutheford B. Hayes. În
ianuarie 1881, diplomatul american Eugen Schuyler i-a prezentat oficial regelui
Carol I scrisorile de acreditare în funcţia de Însărcinat cu Afaceri şi Consul
General în România. Eugen Schuyler era unul dintre primii americani deţinător
al titlului de doctor în filozofie, a tradus din Tolstoi şi Turgheniev şi, cum
ştia şi româneşte, a publicat mai multe articole despre literatura română în
revista americană The Nation.
Ulterior, a fost ales membru al Academiei
Române de Ştiinţe. Deşi între România şi America se află un ocean şi un
continent iar acum peste un secol internetul nu exista, sunt numeroase
referinţele ce leagă cele două ţări. În 1721, la Boston, apăreau primele
informaţii americane despr români, iar Benjamin Franklin pomeneşte, în 1748, de
discipolul său Damian Samoilă, primul român atestat documentar care a trecut
Atlanticul. De cealaltă parte, cronicarii români aminteau de continentul
nord-american încă din secolul al XVl-lea şi este absolut remarcabil faptul că,
în 1795, Gherasim, arhidiacon al Mitropoliei Iaşi, publica Istoria Americii,
un studiu dedicat în totalitate Statelor Unite.
În ianuarie 1850 are loc prima
instituţionalizare a relaţiilor româno-americane, prin inaugurarea, la Galaţi,
a primului oficiu consular cu rang de viceconsulat al S.U.A. în România. În
jurul lui 1850, în SUA erau semnalate
50-100 de persoane emigrate din spaţiul românesc, cei mai mulţi dintre
aceştia provenind din grupul revoluţionarilor paşoptişti transilvăneni.
Ulterior, mulţi români aveau să vină din Transilvania, într-o frumoasă epopee
istorică. În Războiul civil american (1861-1865) regăsim evidenţiaţi mai mulţi
români, printre care Nicolae Dunca, Eugen Ghica şi Gheorghe Pomuţ. George
Pomuţ, de altfel, are o poveste aparte, a devenit, la 13 martie 1865, primul
general de origine română din Armata SUA, consul al SUA în Rusia, la Sankt
Petersburg, sub mandatele a trei preşedinţi. A contribuit decisiv la
achiziţionarea teritoriului Alaska de către guvernul american, de la Imperiul
ţarist, în 1867.
Istoria relaţiilor româno-americane este fascinantă şi, de
multe ori, s-a supus vicisitudinilor vremii. În acelaşi timp, însă, remarcăm
trăsături ce fac din relaţiile dintre cele două ţări şi popoare, momente
speciale ale istoriei şi culturii. După 1989, România şi SUA demonstrează o
colaborare umăr la umăr în abordarea fantasticelor provocări ale vieţii
internaţionale contemporane. România a aderat la NATO şi a fost mereu în
primele rânduri ale acţiunilor conduse de organizaţia transatlantică sau de SUA
în Afganistan, Irak sau în spaţiile europene aflate în turbulenţă militară,
etnică sau socială.
