Geopolitică est-europeană
Dezbaterile despre Ucraina au răscolit istoria pe sute de ani în urmă. Revolta din Maidan ne-a amintit de Revoluţia română anti-comunistă din decembrie 1989, cu un dictator care a îndreptat armele împotriva propriului popor.
Marius Tiţa, 28.02.2014, 14:22
Dezbaterile despre Ucraina au răscolit istoria pe sute de ani în urmă. Revolta din Maidan ne-a amintit de Revoluţia română anti-comunistă din decembrie 1989, cu un dictator care a îndreptat armele împotriva propriului popor. Primele decizii ale noilor lideri de la Kiev au ridicat spectrul unui naţionalism de sfârşit de eră sovietică.
Fracturarea societăţii ucrainene între Est şi Vest este emblematică pentru ce a cunoscut Vestul URSS după 1991. Cantonarea problemelor acute, de secesionism, în Crimeea îl scoate din cutia amintirilor întunecate pe însuşi Stalin, atât comisar al poporului pentru naţionalităţi, pe vremurile de început ale URSS, cât şi dictator care exilează şi omoară popoare întregi. Pericolul rusesc este o permanenţă a spaţiului fost sovietic, ca o continuare a vecinătăţii apropiate a lui Kozârev sau a expasiunii pur şi simplu a timpurilor ţariste. Chiar şi ocuparea aeroportului din Kerci, capitala Crimeii, de forţe militare aminteşte de ocuparea de către armata rusă a aeroportului din Priştina, în 1999, la încheierea războiului din Kosovo.
Istoria se răzbună pe cei care nu o citesc şi nu o înţeleg. În general, se spune că ea se repetă dar de multe ori devine o adevărată metodă, previzibilă şi chiar inevitabilă. Tentativele de a citi în semnele vremii şi a face previziuni trebuie să ţină cont de tot mai multe poveţe ale trecutului.
Decizia pripită a noii puteri de la Kiev de a anula, total şi brusc, drepturile lingvistice acordate minorităţilor, numeroase, de pe întinsul statului ucrainean nu a avut menirea să-i liniştească pe cetăţenii ucraineni de altă etnie. Cei mai numeroşi, ruşii, au avut şi cea mai puternică reacţie, invocând secesiunea şi ajutorul Moscovei. Problema politică de la Kiev îşi relevă zi de zi dimensiunile geopolitice, lăsând în urmă victimele represiunii sângeroase din piaţa Maidan, uitate în tensiunea ce se consumă în aceste zile, cu ochii pe frontieră şi pe reacţia regiunilor unde majoritari sunt cetăţenii ucraineni de naţionalitate rusă.
Se va desprinde Estul rusofon, speriat de revoluţionarii de la Kiev şi atras de strălucirea moscovită? Tătarii din Crimeea, victime ale deportărilor staliniste şi ale persecuţiilor comuniste, sunt favorabili revoluţiei de la Kiev. Ecuaţiile se complică zi de zi, la bogăţia istorică adăugându-se evoluţiile contemporane.
În statul ucrainean, pe lângă schimbările politice şi problemele de administraţie şi gestiune naţională, se acutizează deja gravele probleme economice. Criza mondială nu a evitat Ucraina, mai mult s-a suprapus cu o stare complicată post-sovietică. Ucraina cunoaşte de 10 ani evoluţii politice dure care nu au mai lăsat energie şi pentru strategia economică. Deşi, Ucraina are avantajul unor resurse însemnate, a unui teritoriu vast şi a unei populaţii însemnate, ezitarea în plan economic şi, mai recent, în domeniul strategic al relaţiilor cu Uniunea Europeană, îşi face simţite efectele din plin.
Opţiunea de la Vilnius, pentru Est, în defavoarea Vestului, a Uniunii Europene, a fost declanşatorul evoluţiilor de astăzi şi nu generatorul lor. Acordul cu Uniunea Europeană ar fi oferit Kievului o perspectivă coerentă de abordare a viitorului, atât politic şi geopolitic, dar mai ales economic. Desigur, o metalitate mai apropiată de cea a liderului Belarusului şi un comportament de satrap comunist nu ar fi permis fostului preşedinte ucrainean, alungat la Moscova, să deruleze un proces european de integrare şi dezvoltare.
Cetăţenii Republicii Moldova se pregătesc să nu mai aibă nevoie de viză la frontiera Uniunii Europene şi acest lucru îl meritau din plin şi vecinii ucraineni atât de încercaţi.