Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Focus

Plichisitorlu Constantin Brâncuși, fu amintatu tu Româníi, tu dzuua di 19 di șcurtu 1876. S-află Hobița ș-numa a mșatâllei hoarâ ditu giudețlu Gorj va s-hibâ ligatâ di numa a lui, pisti tut tu lumi.

Focus
Focus

, 19.02.2024, 23:09

Plichisitorlu Constantin Brâncuși, fu amintatu tu Româníi, tu dzuua di 19 di șcurtu 1876. S-află Hobița ș-numa a mșatâllei hoarâ ditu giudețlu Gorj va s-hibâ ligatâ di numa a lui, pisti tut tu lumi. Brâncuși easti cânâscut ș-mutrit cu mirachi di tuț, easti ațelu ți u revoluționă sculptura, tu ahurhita a etâllei XX, nu pritu vârâ atac contra aților ți furâ pânâ la elu, ama imnândalui pi cale a lui artisticâ, adrândalu-și opera preayalea-ayalea. Sculia u adră tu Româníi, Craiova ș-București, agiumsi plichisitoru, iara tu 1904, la 28 di añi, curdisi Paris, dupâ unâ cali aproapea inițiaticâ. Ari multâ poezie tu pirmithlu aliștei cali, ama ș-pțânâ ezitari. Brâncuși curdisi di prota Paris și acâță unâ-ș-unâ lucurlu. Nu easti unâ siligheari ică unâ eliberari, easti unâ evoluțíi excepționalâ, tu unu mediu ahoryea. Parislu eara câsâbălu a tâtâloru videiloru, tu ahurhita a etâllei XX, cându plichisitorlu român Constantin Brâncuși agiumsi aclo. Avangarda s-veadi tu tuti dumenili a banâllei culturalâ și spiritualâ. Masturlu român nu ș-avea aleaptâ unâ dumeni ici lișoarâ, reprezentarea artisticâ tu materíi sânâtoasâ. Ș-adră plasea ș-ma greauâ câțe nu lo țiva ditu viziunea di pânâ atumțea, clasițismul ți fu adratu ș-bâgatu tu practichíi di eț.



Calea a plichisitorlui Brâncuși easti unâ cali di geniu, unâ viziuni personalâ, ti cari ș-lo borgea cu tutu geanlu. La Brâncuși, arta fu mira a lui. Anchisitâ ditu Hobița a Gorjului, calea alu Brâncuși pari zuyrâpsitâ ditu ahurhitâ ș-tiñisitâ tu nai ma ñițli lucri. Alâsă nanâparti sculptura figurativâ ș-adră plasi ți au unâ multu mari forțâ expresivâ. Chiro di ținți dețenii adră unâ operâ ți easti luyursitâ revoluționarâ, tuchindalui bicimea ș-bâirușlu ti sugestia artisticâ ali unâ imaghini, ali unâ idei, a unlui pirmith. Filisi tuti materialili tu cari s-plichisea aoa ș-unâ sutâ di añi, tu ahurhita a etâllei XX. Umblisi loclu ș-turnă bâcârea, ți, dapoaia, u lucră para multu, ta s-parâ transparentâ i vinitâ ditu țer. Plichisi lemnul tu tuț añilli a lui di lucru, plichisi ș-chiatra, ti ciuduseara a tâtâloru. Marmurâ i chiatrâ di arâu, lâ deadi bicimi di mindueari i yisu, li plichisi ș-li mută pi piedestallu tutu di elu adratu. Tuchi amintarea a banâllei tu imaghinea a Sărutului/Bâșarillei, plichisi Zborul și Măiastra/Azbuirarea ș-mâistra, muzi ș-prințesi, seria Domnișoara Pogany. Tu 1913, andridzeara a cânâscutlui Armory Show, expoziția ți aduțea avangarda evropeanâ pi continentul evropeanu, ahurhi tu atelierlu a lui. Fu unu pirmithu iu dauli părțâ s-vrea, americañilli lu mutrea cu multâ ihtibari, iara Brâncuși, plichisitolru ți s-avea aflatâ tu Româníi âlli vrea pi americañi. Dupâ ți, tu 1938, aștirnu, acasâ, tu Gorj, calea a nimurearillei, Coloana a Infinitlui, Measa a tâțearillei ș-Poarta a bâșerillei, operi amplini di noimi, ca unu vârots mesaj esoteric și spiritual, Brâncuși s-trapsi Paris ta s-treacă aclo doilu polimu mondialu,dupâ cari Evropa xana anyie, ama nu ș-vâsilia a lui, România, iu vru ta sâ-și discurmâ eternitatea, intratâ ti unâ giumitati di erâ tu scutidea ți yinea ditu Apirita sovieticâ.



Muri tu 1957, la 81 di añi, ș-âlli alâsă a cratlui francez atelierlu a lui di Paris, cu troplu s-armânâ ași cum eara. Atelierlu fu adratu diznău prota la Pâlatea Tokyo, ditu Paris, dapoaia la orighinallu Centre Pompidou. Tu 1997, arhitectul Renzo Piano plâseadzâ spațiul di tora a Atelierlui a marlui plichisitoru. Estâ primuvearâ, Centre Pompidou ș- Atelierul Brâncuși va s-hibâ unu șantieru multu mari di lucrări di mirimeti ș-tuti operli di artâ inestimabili ți li apânghisescu va s-hibâ mutati. Prota operli ditu Atelierlu Brancusi va s-hibâ bâgati tu Centre Pompidou, iara tu marțu va s-hibâ dișcllisâ unâ expozițíi mari, cu numa simplâ „Brancusi”. Tu 2015, Parlamentul a Românillei apufusi dzuua di 19 di șcurtu s-hibâ, ufițial, Dzuua Naționalâ Brâncuși. Cu aestâ arasti, româñilli andregu iventuri ți u aducu aminti personalitatea ș-opera a cânâscutlui plichisitoru.



Autoru: Marius Tița


Armânipsearea: Mirela Biolan Sima


Conferinţa de la Munchen 2025 (sursă foto: securityconference.org)
Focus duminică, 16 februarie 2025

Noua dezordine mondială

Mai rar o conferință internațională de securitate mai lipsită de diplomație ca Munchen 2025. Toate principiile stabilite de democrația...

Noua dezordine mondială
Patriarhia Română (Foto: facebook.com/PrimariaSectorului4)
Focus duminică, 09 februarie 2025

Ortodoxia la români

Cifrele exacte nu pot fi clar determinate, mai ales când este vorba de religie, dar ştim că populaţia României s-a declarat a fi ortodoxă în...

Ortodoxia la români
Afiş expo Dacia-Olanda-coif
Focus luni, 03 februarie 2025

Jaf şi naţiune în secolul XXI

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au jefuit. Au jefuit, au furat, au ucis, au distrus. Mereu au vrut ce este al altuia, și nu neapărat din...

Jaf şi naţiune în secolul XXI
foto: Agerpres
Focus duminică, 26 ianuarie 2025

Unirea românilor

Românii au locuit dintotdeauna un spațiu cu dispunere circulară, în jurul Munților Carpați. Aceasta a conturat unitatea viețuirii și a făcut...

Unirea românilor
Focus duminică, 19 ianuarie 2025

Cultura în zilele noastre

În decembrie 2010 era publicat în Monitorul Oficial al României legea care instituia Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie. Inițiativa...

Cultura în zilele noastre
Focus duminică, 12 ianuarie 2025

Jocul de-a geopolitica

Ne-am fi așteptat ca, după un sfert din secolul XXI, să beneficiem doar de analize geopolitice și strategice foarte bine elaborate, moderne,...

Jocul de-a geopolitica
Focus duminică, 05 ianuarie 2025

Premisele unui an neelectoral

Punctul maxim de atracție au fost prezidențialele din Rusia și cele din SUA. Desigur, nu există nicio asemănare între ele, nici măcar ca...

Premisele unui an neelectoral
Focus duminică, 22 decembrie 2024

Acum 35 de ani, Revoluţia română

Ideea lui de a plăti integral și rapid datoria externă a României duce țara aproape de colaps iar nivelul de trai se prăbușește. Lipsa...

Acum 35 de ani, Revoluţia română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company