Dilemele coronavirusului
Lumea nu va mai fi la fel ca înainte, după ce va trece pandemia de coronavirus! Această afirmaţie nu mai este o descoperire, o revelaţie, ci de-a dreptul un loc comun.
Marius Tiţa, 24.05.2020, 11:30
Lumea nu va mai fi la fel ca înainte, după
ce va trece pandemia de coronavirus! Această afirmaţie nu
mai este o descoperire, o revelaţie, ci de-a dreptul un loc comun. Ştiinţa,
medicina, filosofia, politologia, ştiinţele administraţiei, sociologia şi chiar
psihologia, toate vorbesc despre coronavirus, despre ce a fost în acest timp,
cam din martie încoace, şi urmează să se petreacă, să se întâmple cu fiinţa
umană şi societatea globală.
Fără îndoială, şi geopolitica are un loc în această
discuţie. China, de unde a plecat teribila maladie COVID, se află deja în epoca
post-virus dar oamenii şi liderii lor din întreaga lume sunt foarte sceptici în
a mai lua drept exemplu experienţa chineză. Europa începe să relaxeze celebrele
măsuri de autoizolare dar asta nu înseamnă că pericolul a trecut. Argumentele
sunt mai degrabă economice şi psihologice decât medicale iar eliberarea nu seamănă deloc cu atmosfera
de după trecerea unei nenorociri.
Se păstrează distanţa între oameni, peste
tot, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în magazine, în
restaurante sau muzee, desigur, acolo unde toate acestea s-au deschis şi nu
sunt încă închise de reglementările stricte ale fiecărui stat. Ideea de
certitudine a dispărut, nimic nu mai este sigur, mai ales în materie de
coronavirus. Nu ştim cum a apărut, cum a ajuns în Italia şi în lume, nu avem
reguli imbatabile, nu avem un tratatement sau un vaccin, nu ştim când le vom
avea, nu ştim ce va fi, cum ne imunizăm şi dacă va urma un al doilea val al
pandemiei.
Se discută mult şi despre ştirile false care înfloresc în această
pandemie de incertitudine dar nici în determinarea lor nu avem prea mari şi
multe certitudini. Mutarea vieţii sociale în online, a făcut din monitor o
necesitate vitală, fără de care nu prea mai poţi să faci ceva. Acest spaţiu
trebuie ocupat şi cu oameni de opinie, specialişti care să se pronunţe asupra
unor aspecte legate de pandemie, ori, cum oferta este limitată, piaţa este
invadată şi de produse falsificate sau de foarte slabă calitate.
Până la
urmă, dincolo de propagandă şi intoxicare, rămâne decizia bine fundamentată a
fiecărie ţări în parte, mai ales că experienţa căpătată deja, uneori dramatic,
în lupta cu COVID 19, ne permite să luăm măsuri personalizate, pentru diferite
ţări, regiuni sau localităţi, în funcţie de specificul complex al acestora.
Târziu, au început să se decanteze învăţămintele acestor momente dar, cu
siguranţă, reacţia promptă de a lua măsuri de reducere a extinderii pandemiei a
fost cea mai bună decizie a momentului respectiv. Limitarea presiunii unei
situaţii scăpate de sub control permite oamenilor să caute soluţii, tratamente
şi vaccinuri. La început am fi zis că pandemia a afectat solidaritatea,
inclusiv cea europeană, când statele au acţionat ca oamenii în panică, căutând
resurse pentru propria redresare.
Acum, însă, suntem în faţa unui efort comun,
mai ales al medicilor cercetători, finanţat de marile state şi structuri
statale, pentru a descoperi vaccinul de larg şi unanim acces al tuturor
oamenilor, indiferent de continent sau stare economică. Există o acţiune comună, globală, există şi o
discuţie vie, chiar pasională, despre COVID 19, în întreaga lume. Până la urmă, este şi
acesta un efect al globalizării pe care îl simţim sub diferite forme. Este,
probabil, prima criză globală adevărată cu care se confruntă omenirea, mai ales
că este eronată compararea pandemiei cu un război. Oamenii sunt în totalitate
răspunzători de un război. Ei îl declanşează, ei îl susţin până la
autolichidare, ei îl încheie, şi toate acestea deşi nimic nu era inevitabil.
Pandemia, însă, este un fenomen medical, se declanşează fără susţinerea
oamenilor, nu afectează selectiv, doar inamicul, şi nu este o armă pe care o poţi
îndrepta împotriva acestuia. Desigur, în lumea scenariilor, găsim şi astfel de
argumente dar nici acestea nu au vreun efect asupra acţiunii virusului. Dincolo
de toate opiniile şi atitudinile, rămâne moartea şi suferinţa care au pătruns
adânc în cele mai avansate societăţi, în medii inexpugnabile, în mijlocul celor
mai frumoase vise ale societăţii omeneşti.