De Crăciun, ne-am luat rația de libertate
Pentru români, Crăciunul vine cu amintirea Revoluției anticomuniste din 22 Decembrie 1989
Marius Tiţa, 25.12.2022, 12:00
Pentru români, Crăciunul vine cu amintirea Revoluției anticomuniste din 22 Decembrie 1989. În acea zi, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a fugit din sediul lui bine păzit din București, sub presiunea protestelor tot mai ample ale românilor. Totul începuse la Timișoara, la 15 decembrie 1989, când oamenii au ieșit pentru prima dată în stradă. Armata și poliția politică a comuniștilor, temuta Securitate, au încercat să înăbușe în sânge lupta lor și oamenii au fost împușcați în plin, pe stradă, în protestele lor pașnice. Nu a putut fi păstrat secretul asupra acestor crime, deși represiunea a făcut eforturi uriașe. La 21 decembrie 1989, demonstrația pe care Ceaușescu a organizat-o la București pentru a-și atrage susținerea populară, iluzie în care mai credea, s-a întors împotriva lui. Oamenii aduși cu forța la mitingul lui Ceaușescu au devenit protestatari, au fost împușcați și călcați de camioanele armatei. Represiunea a devenit disperată, în ultima noapte a regimului comunist în România. Dar a doua zi, vineri, 22 decembrie 1989, protestatarilor martirizați în teribila noapte din centrul orașului li s-au alăturat tot mai mulți bucureșteni care au luat cu asalt, pur și simplu, sediul lui Ceaușescu. Dictatorul și soția sa s-au salvat decolând cu elicopterul de pe acoperișul clădirii, puțin înainte ca protestatarii să îi ajungă. Au scăpat dar nu pentru mult timp. La scurt timp după ce au aterizat, pe câmp, au fost arestați de autoritățile trecute de partea Revoluției și după un controversat proces au fost executați, Nicolae și Elena Ceaușescu, chiar în ziua de Crăciun a anului 1989.
Cum în timpul comunismului alimentele erau raționalizate și sărbătorile religioase erau interzise, cu un sarcasm dureros românii au scris pe ziduri: De Crăciun, ne-am luat rația de libertate!. În tot acest timp, în țară se duceau lupte cu un dușman nevăzut dar foarte eficient. Oamenii au continuat să moară împușcați, în drame înspăimântătoare și o uriașă incertitudine. Au fost multe erori, au continuat tentativele de restaurare a regimului, se vorbește tot mai detaliat despre implicarea unor servicii secrete străine, inclusiv de participarea armată a unor cetățeni sovietici intrați în România ca turiști, chiar a unor trupe speciale străine, menite să îl apere pe Ceaușescu și regimul lui. Românii au continuat lupta în stradă, cerând „Libertate!” și „Jos comunismul!”. Spre deosebire de căderea comunismului în alte state din Estul comunist – Ungaria, Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia de atunci, în România schimbarea s-a făcut deosebit de violent, cu lupte adevărate și multe sacrificii, cu multe victime.
Au urmat ani grei, complicați, în care România a rămas singură, fără ajutor, fără să fie băgată în seamă, într-o tranziție spre democrație și economia de piață extrem de dureroasă și costisitoare. Organizația comunitară europeană derula programe de susținere a Ungariei și Poloniei dar pentru România nu avea nici măcar o atenție suficientă. În acest timp, la Est, marele vecin sovietic se confrunta cu convulsii periculoase care au dus, de altfel, la prăbușirea acestui „uriaș cu picioare de lut”, cum era numit în Vest. Istoricii au descoperit înțelegerea secretă dintre Churchill și Stalin care lăsa, la sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Estul Europei sub controlul Moscovei, în diferite procentaje, România având ghinionul celui mai mare în favoarea URSS.
Vocația și dorința românilor s-au împlinit odată cu aderarea la NATO, în 2004, și la Uniunea Europeană, în 2007. România este perfect integrată și participă la viața celor două organizații emblematice ale statelor democrate din Europa și regiunea nord-atlantică. Din păcate, cu puțin înainte de împlinirea a 33 de ani de la eliberarea românilor de sub comunism, un rateu al funcționării Uniunii Europene ne-a reamintit de ciudatele vremuri ale dictatului extern. Este vorba, desigur, de eșuarea integrării României și Bulgariei în structura Schengen a Uniunii Europene din cauza votului extrem de negativ al unui stat, unui singur stat, un partener din acest proiect de unire a continentului pentru pace și progres. În acest timp, la frontiera României, care este și frontiera Uniunii Europene, continuă un război de agresiune extrem de periculos chiar dacă nu este astfel perceput în cancelariile ce nu gestionează frontiere externe ale Uniunii.
