Copiii Siriei

Din când în când, istoria omenirii este marcată de către o imagine. De fix 177 de ani de când a apărut fotografia, imaginea surprinsă de obiectiv este cea care ne pune în faţă realitatea.

Marius Tiţa, 21.08.2016, 09:36

Din când în când,
istoria omenirii este marcată de către o imagine. De fix 177 de ani de când a
apărut fotografia, imaginea surprinsă de obiectiv este cea care ne pune în faţă
realitatea. În ultimul timp, Siria ne oferă imagini dintre cele mai dramatice,
greu de suportat, cu distrugeri şi suferinţă umană de neînchipuit şi de
neacceptat. Deja de câţiva ani, sirienii sunt victimele oamenilor înarmaţi care
slujesc tot felul de ţeluri politice, geopolitice şi religioase. Armata
regimului oficial de la Damasc bombardează cartierele civililor presupuse a fi
controlate de rebelii care luptă împotriva preşedintelui Al Assad. Mai multe
grupări ale acestor opozanţi trag cu tunul în oraşele controlate de armată.

Peste toate acestea, planează demenţa Daech, organizaţia teroristă cu nume de
stat islamic care omoară cu cruzime localnicii peste care au năvălit. Aviaţia
rusă bombardează şi ea poziţiile teroriştilor, apărate şi cu scuturi umane, dar
şi oraşe şi cartiere controlate de opozanţii regimului oficial, aliat al Moscovei.
Altfel spus, în Siria, civilii reprezintă duşmanul tuturor, copii, femeile,
bătrânii şi bărbaţii neînarmaţi sunt ucişi prin orice metodă de orice grupare
deţinătoare de arme.

În Siria se desfăşoară o crimă continuă, un genocid
înfiorător, internaţionalizat dar pe care nimeni nu reuşeşte să îl oprească. În
Siria sunt ucişi oameni dar şi istorie şi spiritualitate, sunt distruse, în cel
mai propriu sens al cuvântului, oraşe ale prezentului dar şi metropole ale
antichităţii, oraşe ce au strălucit cu mii de ani în urmă. Sunt bombardate
case, spitale, şcoli, muzee, situri arheologice, sunt ucişi oameni,
civilizaţie, memorie. Din Siria ne vin şi ne rămân imagini terifiante, care ne
arată direct, cutremurător, această realitate despre care auzim la ştiri dar nu
o înţelegem la întreaga sa dimensiune.

Două dintre fotografiile care au marcat conştiinţa umană reprezintă doi copii
sirieni care au trecut prin experienţe pe care niciun om nu ar trebui să le
cunoască. Acum aproape un an, imaginea unui copil sirian aruncat de valuri pe o
plajă din Turcia, înecat în încercarea disperată a familiei sale de a se salva
peste mare, în Europa, a schimbat concepţiile şi istoria Uniunii Europene.
Acum, imaginile sunt mai multe, sunt în mişcare şi arată scena salvării de sub
dărâmăturile casei sale a unui băieţel de 4 ani. Este adus în braţe de un
salvator din echipele ce fac fapte de eroism la Alep, oraşul milenar din Siria,
acum distrus în cea mai mare parte. Este aşezat pe un scaun portocaliu din
ambulanţă, plin de praf şi de sânge, în pantalonii scurţi ai vârstei jocului,
acum o clipă de viaţă şi de moarte. În inocenţa sa a descoperit deja
dramatismul supravieţuirii pentru că scurta sa viaţă este sinonimă cu războiul
ce a distrus Siria.

Copiii sirieni care nu cunosc zâmbetul şi au impresionat
întreaga lume au vârsta acestui război, început acum 5 ani ca o revoltă civilă
faţă de asasinarea unor copii de către militarii sirieni. I-am revăzut recent
pe copii fără zâmbet din Siria, la ei acasă, în imagini cu pokemoni. Am putea
spune că nici ei nu au fost ocoliţi de acest joc la modă dar ar însemna să nu
înţelegem ce se întâmplă cu aceşti copii, să credem că au timp de preocupările
actuale ale generaţiei lor. De fapt, ei vor să atragă atenţia unei lumi întregi
că ne interesează mult mai mult lumea virtuală de-a dreptul infantilă a
vânătorii de personaje electronice decât situaţia unor copii care ne privesc
acum, fără zâmbet, din fotografii şi filme venite din Siria, dar mâine ar putea
pieri prin 1001 de feluri în care se moare curent în Siria.

Spre deosebire de
simpaticii monştrii virtuali, copii din Siria şi oamenii, în general, au o
singură viaţă, şi până acum nu au înţeles nimic din ea. Aşadar, nu mai căutaţi
pokemoni verzi pe pereţi ci interesaţi-vă de copii fără zâmbet ai Siriei, de-o
seamă cu războiul ce le distruge ţara.