Centenar
1918 este ultimul an al primului război mondial, cel în care s-au petrecut atâtea eveimente esenţiale, care au schimbat faţa lumii şi destinele oamenilor.
Marius Tiţa, 04.02.2018, 16:55
Centenarul anului 1918 nu ţine doar un an, cel pe care îl trăim acum, deşi este anul-centenar. 1918 este ultimul an al primului război mondial, cel în care s-au petrecut atâtea eveimente esenţiale, care au schimbat faţa lumii şi destinele oamenilor. În 2014 am marcat un secol de la începerea acestui război extraordinar de distructiv, apoi au urmat tot mai multe centenare ale unor evenimente mai importante sau mai puţin cunoscute. Marile bătălii ale primului război mondial au fost omagiate şi încă vor mai fi, şi pe parcursul anului 2018, odată ce se împlineşte secolul de la acele momente cumplite. După o sută de ani, actorii de atunci, mai ales cei statali, de lungă durată, se raportează diferit la evenimentele anului 1918. Din păcate, după o sută de ani constatăm că multe atitudini şi opţiuni negative nu au dispărut sau, şi mai mult, sunt retrăite cu pasiune şi iraţional.
După foarte mult timp, Europa şi omenirea redescoperă naţionalismul şi extremismul în detrimentul păcii şi înţelegerii. Anul 1918 a început cu Revoluţia sovietică din 7 noiembrie 1917, cunoscută, după noile realităţi ale calendarului, drept Marea Revoluţie din Octombrie. Şi s-a încheiat mai târziu, în anii ce au urmat, poate după semnarea Tratatului de la Versailles, la 28 iunie 1919 sau la 1 august 1919, când era înăbuşită, de către armata română, revolta comunistă din Ungaria, condusă de la Bela Kun. Sau chiar în 1920, odată cu încheierea Conferinţei de Pace de la Paris şi deschiderea Adunării Generale a Ligii Națiunilor. Nici Primul Război Mondial nu pare a se fi încheiat în 1918. În acel an, la 11 noiembrie, a fost semnat armistiţiul care a pus capăt luptelor.
Au urmat 21 de ani în care Europa civilizației a crezut că este pace dar, de fapt, era o pregătire intensă a revanșei. Astfel s-a ajuns la un al doilea război mondial provocat de cei care nu au vrut să accepte că vremea hegemoniei militariste trecuse, venind cea a democrației. Dar nici încheierea celui de al doilea război mondial nu a adus pacea clară și sigură de care avea nevoie omenirea, după o teribilă primă jumătate de secol. Europa și întreaga lume se schimbaseră din nou, ca după o maturizare forțată.
După război venea un alt război, unul rece, croit tot pe relații între state neclarificate suficient. Orice război redus la tăcere naște dorința de revanșă, pacea nesinceră hrănește un nou război. Centenarul cu care a început 2018 este cel al declarației în 14 puncte în care președintele american Wodrow Wilson trasa viitorul Europei și al întregii lumi. Printre țările cărora li se garanta libertatea era și România.
Cronologia anului 1918 pentru România a fost una extrem de complicată. La începutul lui 1918, acum un secol, Basarabia, pământul românesc dintre Prut și Nistru, sub ocupație rusă din 1812, se unea cu România. În același timp, România era obligată să semneze o pace înrobitoare pe care regele său nu a ratificat-o niciodată. La sfârșitul anului 1918, odată cu unirea Transilvaniei cu România, regele devenea Ferdinand Întregitorul. Fiecare zi din acest an trimite la un eveniment petrec acum un secol, și cele mai multe sunt dramatice. Este vorba de bombardamente și lupte sângeroase, de militari și civili uciși, ofensive și contraofensive, revoluții și contrarevoluții, foamete și lipsuri, maladii ucigătoare, negocieri și inițiative diplomatice, mișcări politice, campanii de presă și, până la urmă, tratate de pace. Multe dintre realitățile și principiile lumii contemporane s-au născut atunci, din concluzii dureroase și din gândirea unor vizionari. După o sută de ani avem de învățat din fiecare dintre aceste evenimente ale anului 1918.
