Apă și foc
După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale.
Marius Tiţa, 22.09.2024, 11:07
După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale. Căldura excesivă a însemnat și o secetă dramatică. Acum pare că toată apa care nu a lipsit luni întregi a căzut brusc pe pământ, s-a transformat în torente și a curățat totul în cale. Căldurile extreme nu mai sunt o noutate pentru verile europene, doar că în acest an au ținut foarte mult.
Dacă ar fi durat doar trei luni, ar fi putut fi un nou anotimp. Dar au început prin aprilie, în Spania, și au ajuns până în septembrie. Asta deși prognoza promitea călduri extreme și în luna octombrie. Dar timpul nu este pierdut, nu ar mira pe nimeni ca, după un mic val de frig, cu ploi intense, să revină căldura și noi recorduri pentru această perioadă.
Extremele de vară au însemnat secetă și incendii. Țările mediteraneene, mai obișnuite cu seceta și căldurile mari, cu ariditatea ca formă de relief, sunt cuprinse în fiecare vară de incendii. Cu niveluri de temperatură influențate de situarea de-a lungul Oceanului Atlantic, Portugalia a redescoperit incendiile de pădure ce greu pot fi controlate sau stinse.
România s-a confruntat și ea cu temperaturi extrem de ridicate, aproape fiecare zi de vară însemnând un record în domeniu. De asemenea, acest regim termic a durat mai mult de trei luni de vară și o perioadă și mai lungă lipsită de precipitații. Pământul este uscat pe mai mulți metri în adâncime și recoltele de diferite feluri au fost compromise. Nu s-au ridicat, fructele nu au avut apă ca să crească, porumbul s-a uscat zilnic sub razele soarelui. Incendiile au apărut și în România dar au putut fi ținute sub control fără mari probleme.
Ultima iarnă a fost blândă și lipsită de zăpadă iar vara anului trecut a fost și ea una secetoasă, cu temperaturi mari. Anii recenți nu au prea văzut nici zăpada, și nici ploile. Dar ca în acest an, nu a fost niciodată. Și tot mai mult ca niciodată prognozele meteo anunță coduri de vreme extremă. Luna septembrie trebuia să fie tot una de vară, numai că Boris, ciclonul, nu răposatul lider rus sau vreun campion de tenis, a schimbat radical toate prognozele.
De la căldura de vară s-a trecut brusc la ploi bogate și chiar ninsori. Italia, chiar, țara toamnelor de aur, a cunoscut scăderi bruște de temperatură, cu ninsori chiar și la atitudini sub două mii de metri. Vestul Europei a fost răvășit de inundațiile generate de ploile neîncetate, care au umflat râurile și fluviile. Dunărea a inundat Budapesta, iar Praga este și ea sub ape. Viiturile iscate după ploile din estul României au afectat catastrofal mai multe localități din județele Galați și Vaslui.
În ultimul timp, interesul media este dominat de situația din zonele inundate, vizitate inclusiv de politicienii aflați în campanie electorală. Într-adevăr, după inundații, peste două luni, două luni și un pic, vor avea loc atât alegeri legislative, pentru Parlament, dar și pentru președinția țării. Pentru că actualul președinte încheie cele două mandate permise de constituție, alegerile prezidențiale se bucură de un succes aparte.
Românii sunt uimiți de această schimbare meteorologică bruscă și încep să acorde credit problemei schimbărilor climatice de care se tot vorbește în ultimul timp. Revenirea din vacanțe s-a făcut pe acest fond de scădere bruscă a temperaturilor și de inundații. Imaginile din Galați sunt șocante și întregul efort de revenire la normal se confruntă cu noi avertizări meteo, cu ploi și furtuni ce riscă să afecteze situația. Pe Dunărea care ajunsese cu debitul la jumătatea cifrelor normale, se așteaptă o viitură semnificativă, care a afectat deja țările și capitalele din amonte pe care marele fluviu european le străbate.
