Acum 80 de ani, războiul reîncepea
La 22 iunie 1941, în urmă cu 80 de ani, Germania nazistă invada Uniunea Sovietică, spre disperarea şi întristarea lui Stalin.
Marius Tiţa, 27.06.2021, 09:42
La 22 iunie 1941, în urmă cu 80 de ani, Germania nazistă invada Uniunea
Sovietică, spre disperarea şi întristarea lui Stalin. El crezuse în prietenia
cu Hitler iar în 1939 participase determinant la înfrângerea şi ocuparea
Poloniei. Oficial, Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939,
odată cu atacarea Poloniei de către aceeaşi Germanie nazistă. Atunci, şi
Uniunea Sovietică declanşase un atac similar dinspre Est, prinzând Polonia în
cleştele agresiunii puterilor dictatoriale. În mare partea, liderii statului,
armata dar şi tezaurul Poloniei au găsit scăpare la vecinul din sud, România,
cu care avea graniţă comună. Cu numai o săptămână înainte de începerea celui de
al doilea război mondial, Germania lui Hitler şi Uniunea Sovietică, a lui
Stalin, încheiaseră un Pact de neagresiune. Acest Pact, semnat la Moscova, este
cunoscut şi ca Pactul Ribbentrop-Molotov, după numele puternicilor miniştri de
externe care l-au semnat.
Acum pare incredibil, dar, într-adevăr, o delegaţie
germană condusă chiar de Ribbentrop, notoriul lider nazist, a venit la Moscova
pentru a semna acest tratat care îi dădea timp Germaniei să distrugă Vestul iar
Uniunii Sovietice îi lăsa iluzia prieteniei cu Hitler. Şi asta deşi, în
principiu, fascismul şi comunismul ar fi trebuit să fie ideologii iremediabil
opuse. Pactul de neagresiune din 1939 are şi un protocol secret care împarte,
fără nicio reţinere sau remuşcare, teritoriile dintre Germania şi Uniunea
Sovietică, din Finlanda, prin Polonia, până în România. În baza acestei
înţelegeri cu Germania hitleristă, Stalin ocupă republicile baltice, în iunie
1940, cam când capitula Franţa. În seara zilei de 26 iunie 1940, acelaşi
Molotov, care semnase pactul cu germanii, transmitea românilor un ultimatum
prin care cerea să fie cedate Basarabia şi nordul Bucovinei. Tragedia
retragerii administraţiei române se petrece în numai două zile, iar aceste
teritorii româneşti, menţionate în înţelegerea secretă germano-sovietică, intră
în stăpânirea lui Stalin.
Acum fix 80 de ani, în atacul împotriva Uniunuii
Sovietice, aparent suprinzător, Germania a fost însoţită de mai multe ţări
aliate, printre care şi România. Liderul dictatorial la României de atunci,
mareşalul Ion Antonescu, îşi justifica intrarea în război, alături de Germania
nazistă, prin idealul de a dezrobi Basarabia de sub ocupaţia sovietică, deşi
raptul era prevăzut în înţelegerea secretă sovieto-germană din 1939, deci avea
aprobarea Germaniei. De altfel, România venea după un an 1940 catastrofal, în
care pierduse o treime din teritoriul României Mari, făurite în 1918. După
ultimatumul sovietic din iune, României i se impune decizia Dictatului de la
Viena de a ceda Ungariei partea de nord a Transilvaniei. La scurt timp,
Bulgaria primea sudul Dobrogei, pe care îl cerea de la România. Toate aceste
cedări teritoriale impuse României în 1940 au avut aprobarea sau implicarea
activă a Germaniei naziste, care, totuşi, figura ca aliat al României.
Declanşarea
Operaţiunii Barbarossa, în 1941, a trimis trupele române peste Prut, frontiera
cu Uniunea Sovietică. Armata română a luptat împotriva Armatei Roşii inclusiv
la Stalingrad, depăşind ţelul eliberării teritoriilor răpite prin ultimatumul
din 26 iunie 1940. Românii au luptat alături de germani până la 23 august 1944,
când Mihai, tânărul rege al României, susţinut de partidele politice, îl
arestează pe atotputernicul mareşal Antonescu, şi schimbă total orientarea
românească. România iese din războiul împotriva aliaţilor şi întoarce armele
împotriva Germaniei naziste, armata română contribuind, ulterior, la eliberarea
Ungariei şi a Cehoslovaciei. (Marius Tiţa)
