Premisele unui an neelectoral

Așa s-a făcut ca 2024 să fie un an electoral în întreaga lume. Întâmplător, că dacă era vorba de vreo conjurație internațională sigur nu ar fi reușit. Se apreciază că mai mult de jumătate din populația lumii a fost chemată la vot, într-un fel sau altul.

Lica Manolache, 05.01.2025, 09:00

Punctul maxim de atracție au fost prezidențialele din Rusia și cele din SUA. Desigur, nu există nicio asemănare între ele, nici măcar ca principiu elementar al alegerilor. Alegerile prezidențiale din Rusia aveau câștigătorul poleit cunoscut dintotdeauna, nu au produs nicio emoție și nicio știre mai interesantă, de aceea au trecut nebăgate în seamă, au scăpat atenției publice.

În schimb, în SUA, totul a fost inedit. Unul dintre candidați, președinte în exercițiu, s-a retras din cursa prezidențială, în favoarea nominalizării adjunctului său, vice-președintele. În SUA, vice-președinte este o femeie, persoană de culoare, fiică de emigranți oameni de știință, ea alegând dreptul și politica. Dar nu a câștigat alegerile, astfel că a fost ales-reales fostul președinte Donald Trump, după o pauză de un mandat. Dar nu el este primul președinte al SUA care revine după această pauză ci Grover Cleveland, reales în 1892.

În Rusia, lucrurile s-au simplificat mult. Lăsat în locul lui de Elțîn, în ultima zi a anului 1999, Putin a fost ales în 2000 și reales în 2004. Bruma de democrație de atunci spune că un președinte rus nu poate avea mai mult de două mandate. Modelul era luat din lumea democratică doar că originalitatea rusă în mimarea democrației a introdus cuvântul ”consecutive”, ceea ce l-a făcut pe noul ”țar” să treacă un mandat pe locul de prim-ministru, președinte devenind o marionetă.

De la revenirea din 2012 s-a tot meșterit la constituția Rusiei până când mandatul a ajuns de 6 ani, și Putin nu se mai dă dus de la Kremlin. Iar alegerile prezidențiale din Rusia, precum cele din martie 2024, să fie mai puțin importante ca o minora fluctuație de preț la bomboanele cu ciocolată.

Pentru România, 2024 a fost un an electoral total. Adică au ajuns la termen și mandatele de patru ani ale aleșilor locali sau ale parlamentarilor, și cele de cinci ani ale europarlamentarilor și președintelui. Pe scurt, este vorba de alegeri la toate cele patru niveluri: local, național, prezidențial și european. Guvernul de la București a stabilit ca localele și europenele să fie comasate, să se desfășoare împreună în ziua oficială pentru europarlamentare, 9 iunie. În timp ce parlamentarii au plecat la Strasbourg, primarii și consilierii locali au avut de așteptat până în toamnă pentru a-și preluat atribuțiile.

Tot în toamnă a fost stabilit și un program în trei etape, încrucișat, pentru alegerile rămase, parlamentarele și prezidențialele. În timp ce deputații și senatorii României au fost votați chiar pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, prezidențialele erau programate cu o săptămână înainte, la 24 noiembrie, și o săptămână după, al doilea tur, la 8 decembrie. Erau programate pentru că primul tur al prezidențialelor a dat întregul proces peste cap.

După primul vot, pe primul loc și calificat în turul doi a fost un candidat cunoscut doar de o rețeaua internațională de socializare care aparține unui partid comunist, cel mai mare din lume. Deși a beneficiat, în acest mediu, un tsunami de mesaje electorale, candidatul a declarat autorităților fiscale din România că nu a cheltuit absolut nimic pentru campania electorală. Într-un final, cei în drept, pornind de la informațiile avansate de serviciile de contrainformații, au decis să anuleze al doilea tur al prezidențialelor, programat pentru 8 decembrie. Noua dată a alegerilor prezidențiale din România nu a fost anunțată dar sigur aparține primelor patru luni din acest an.

Astfel, 2024 nu a mai fost anul tuturor alegerilor ci a lăsat ceva și pentru 2025, an care se anunța lipsit de fior electoral. Până la urmă, de la aleșii locali, la cei naționali și europeni, toată lumea este la locul de muncă. Deși are atribuții reduse, funcția de președinte al României nu este abandonată, fiind exercitată în continuare, după încheierea celor două mandate, de către președintele în exercițiu.

În restul lumii, sau măcar în SUA și Rusia, prezidențialele s-au încheiat, Putin nici măcar nu coborât din fotoliu, în timp ce președintele Trump va fi reinstalat la 20 ianuarie. În Europa, continuă războiul liderului rus, ales și reales, împotriva Ucrainei, iar efectele războiului propagandistic pe care îl duce cu democrațiile europene încep să se simtă tot mai destabilizator.