În urmă cu 35 de ani, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie, în 1989, Zidul Berlinului înceta să mai fie teribila și impenetrabila graniță care îi despărțea pe germani de germani.
Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au fost locuite din vechi timpuri de români.
După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale.
Bombele cad peste case, omorând civili, tineri și bătrâni, copii și părinții lor. Oamenii aleargă să se ascundă, să scape cu viață. Alții se pregătesc să intervină, să îi salveze pe cei prinși sub dărâmături. În jur, clădirile sunt prăbușite sau atârnă în aer, rupte de explozii.
În ultimul timp, specialiștii în resurse umane vorbesc tot mai detaliat și intens despre tendința de dezangajare, de a funcționa cu frâna trasă, de a depune un efort minim, fiecare la locul său de muncă. ”Quiet Quitting” este denumirea anglo-americană a fenomenului, în timp ce românii i-ar spune mult mai pitoresc.
Europa comunitară tocmai a încheiat alegerile pentru Parlamentul Uniunii Europene.
Chiar dacă au intrat într-o rutină cotidiană, cele două războaie ce domină agenda zilei, cel din Ucraina și cel din Gaza nu s-au încheiat.
Războiul din Ucraina a trecut de doi ani și se apropie de 800 de zile. Toate aceste zile înseamnă și mai multe clipe de moarte și suferință, de distrugere și tortură.
La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, ecuația internațională de putere tindea să ia o formă previzibilă. Deși fuseseră aliați, acum învingători, sovieticii se conturau tot mai mult ca un pol de putere, într-o lume bipolară, în opoziție cu Vestul capitalist, americanii, francezii și britanicii.
