Românii au locuit dintotdeauna un spațiu cu dispunere circulară, în jurul Munților Carpați. Aceasta a conturat unitatea viețuirii și a făcut din unitatea statală o năzuință permanentă.
În decembrie 2010 era publicat în Monitorul Oficial al României legea care instituia Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie.
Ne-am fi așteptat ca, după un sfert din secolul XXI, să beneficiem doar de analize geopolitice și strategice foarte bine elaborate, moderne, într-un spirit nou, pline de inteligență artificială.
Așa s-a făcut ca 2024 să fie un an electoral în întreaga lume. Întâmplător, că dacă era vorba de vreo conjurație internațională sigur nu ar fi reușit. Se apreciază că mai mult de jumătate din populația lumii a fost chemată la vot, într-un fel sau altul.
Ajuns la putere în 1965, Nicolae Ceaușescu părea să fie un reformist, fiind și tânăr. După 24 de ani, Ceaușescu este unul dintre cei mai duri dictatori comuniști, care ține România izolată de restul Europei, a lumii.
În urmă cu 35 de ani, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie, în 1989, Zidul Berlinului înceta să mai fie teribila și impenetrabila graniță care îi despărțea pe germani de germani.
Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au fost locuite din vechi timpuri de români.
După o vară de foc, cu recorduri de căldură prăbușite unul după altul, Europa se confruntă cu inundații catastrofale.
Bombele cad peste case, omorând civili, tineri și bătrâni, copii și părinții lor. Oamenii aleargă să se ascundă, să scape cu viață. Alții se pregătesc să intervină, să îi salveze pe cei prinși sub dărâmături. În jur, clădirile sunt prăbușite sau atârnă în aer, rupte de explozii.
