Sinteza evenimentelor interne – 2013

Principalele evenimente care au marcat România în anul ce tocmai s-a încheiat.

Corina Cristea, 04.01.2014, 11:10

Scena politică din România

Pactul de coabitare convenit între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a eşuat spre sfârşitul anului, unul dintre subiectele de dezacord evident între cei doi fiind legat de modificările aduse Codului Penal. Principala noutate pe care deputaţii au încercat să o legifereze este că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu vor mai avea statut de funcţionar public şi, implicit, nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.

După reacţiile de dezaprobare venite pe filieră instituţională, cum ar fi Preşedinţia şi Consiliul Superior al Magistraturii, sau pe coridor diplomatic, prin ambasadele unor state occidentale la Bucureşti, nici strada nu a rămas indiferentă la controversatele modificări, centrul Bucureştiului devenind, din nou, locul în care cei nemulţumiţi s-au adunat şi au protestat. Nici în interiorul USL, aflate la guvernare, nu este linişte, declaraţiile făcute de cei doi lideri ai acesteia pe diverse teme – precum proiectul legislativ privind amnistierea şi graţierea unor pedepse, de exemplu – lăsând să se întrevadă fisuri tot mai evidente.

Aderarea la Schengen, un obiectiv greu de îndeplinit

Prevăzută pentru martie 2011, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană nu s-a concretizat nici în 2013. La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, de la Bruxelles, din luna decembrie, cele două ţări au prezentat o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea şi susţin că nu există niciun motiv juridic, concret pentru o nouă amânare. Bucureştiul şi Sofia au reiterat că au îndeplinit toate criteriile acquis-ului Schengen. La reuniune, ministrii de interne si ai justitiei din statele UE nu au stabilit o dată la care cele două ţări vor primi acest drept. Germania, Olanda, Franta, Marea Britanie şi-au exprimat opoziţia faţă de deschiderea spaţiului comunitar de liberă circulaţie pentru România şi Bulgaria, cele două fiind suspectate că ar putea deveni sursa unui flux migraţional greu de controlat.

Proteste generate de proiectele de la Roşia Montană şi Pungeşti

Controversat şi sursă a numeroase proteste, proiectul exploatării aurifere cu cianuri de la Roşia Montană (centru) a devenit, în 2013, un subiect de maxim interes public. Concentraţia de cianură care ar urma să fie deversată în cazul începerii exploatării reprezintă unul dintre motivele incriminate de cei care se tem că daunele aduse mediului ar fi ireversibile. Criticii proiectului sunt, în acelaşi timp, nemulţumiţi de redevenţa de doar 6% încasată de statul român, dar şi de modul în care vestigiile istorice din zonă ar fi afectate. Potrivit companiei canadiene Roşia Montană Gold Corporation, care de 15 ani încearcă să pornească acest proiect, România ar avea de câştigat în plan economic, mediul ar deveni mai curat, iar patrimoniul cultural, în speţă cel arheologic, ar urma să fie pus în valoare.

O comisie parlamentară, special creată pentru a analiza toate aspectele, a respins, în luna noiembrie, proiectul de lege adoptat de guvern care reglementa exploatarea de la Roşia Montană. Nemulţumiri şi proteste, unele chiar violente, a generat şi explorarea de către compania americană Chevron a gazelor de şist la Pungeşti, în estul României. Opozanţii critică metoda fracturării hidraulice, despre care afirmă că poate polua pânza freatică şi provoca seisme. Compania americană a dat asigurări că va efectua exclusiv activităţi de explorare cu tehnologii convenţionale, în virtutea avizelor obţinute în octombrie 2013 de la autorităţile române.

Asumarea răspunderii pentru legea retrocedărilor

Executivul Victor Ponta, care în decembrie a împlinit un an de guvernare, şi-a asumat de două ori răspunderea în acest an – în aprilie, pe legea privind retrocedarea imobilelor confiscate de regimul comunist şi în noiembrie, pentru proiectul Legii descentralizării. În primul caz, premierul a cerut scuze, în plenul legislativului, celor care au avut de suferit de pe urma naţionalizărilor. Potrivit legii, toate cererile vor fi soluţionate până în 2017 iar prioritate vor avea cazurile în care este posibilă restituirea în natură. Acolo unde aceasta nu se mai poate face, se vor acorda despăgubiri, iar drepturile litigioase vor fi impozitate.

Până acum, statul român a achitat despăgubiri foştilor proprietari în valoare de 5 miliarde de euro şi ar trebui să mai achite alte 8 miliarde. În ceea ce priveşte descentralizarea, aceasta vizează sănătatea, agricultura, mediul, cultura – excluzând cinematografele – tineretul, sportul şi turismul. Conform proiectului, instituţii care sunt acum în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale. Poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile vor rămâne în structurile centrale. Legea a fost aspru criticată de opoziţia de centru-dreapta.

Festivalul Enescu

Bucureştiul şi alte câteva oraşe din România au găzduit, în septembrie, a XXI-a editie a Festivalului Internaţional de muzică “George Enescu”- unul dintre cele mai prestigioase din Europa. Iubitorii muzicii clasice s-au delectat timp de o lună cu numeroase concerte, recitaluri, spectacole de operă şi balet, conferinţe şi workshopuri de compozitie. Alături de cele mai importante orchestre europene, la Festivalul Enescu 2013 au participat şi orchestrele şi corurile Radio România – instituţie care a aniversat, în 2013, 85 de ani de existenţă. Festivalul George Enescu”, care se desfăşoară o dată la doi ani, a fost înfiinţat în 1958, ca recunoaştere a geniului marelui compozitor român.

Premii pentu pelicula Poziţia copilului”

Lungmetrajul „Poziţia copilului”, al regizorului Călin Peter Netzer, a fost premiat în acest an cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin. Pelicula a câştigat şi marele premiu „Aleksandar Sasa Petrovic” al Festivalului Filmului de Autor de la Belgrad. Filmul vorbeşte cu dramatism, emoţie, dar şi cu umor despre traumele sufocării copiilor prin dragoste şi despre amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii acestora. Pelicula este, în acelaşi timp, o radiografie a high-class-ului românesc contemporan şi vorbeşte despre trafic de influenţă şi corupţie la nivel mic în instituţiile de bază ale societăţii şi extensiile acestora asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.

Graţie implicării în producţia acestui succes cinematografic şi nu numai, Ada Solomon a fost recompensată, în decembrie, la Berlin, cu premiul european de coproducţie – Prix Eurimages. Evenimentul a avut loc cu ocazia decernării premiilor Academiei de Film Europene, considerate Oscarurile europene. Unul dintre cei mai activi cineaşti români ai momentului, producătoarea Ada Solomon este considerată o personalitate importantă a cinematografiei româneşti şi europene.

2013 – an de excepţie pentru jucătoarea de tenis Simona Halep

Dacă în sporturile pe echipe, România a fost departe de a străluci în 2013, an dezamăgitor mai ales din cauza ratării prezenţei la Mondialul de fotbal din Brazilia, în sportul individual se poate lăuda cu ascensiunea extraordinară a jucătoarei de tenis Simona Halep. Ea a fost desemnată de WTA jucătoarea cu cel mai mare progres în 2013, an competiţional în care a câştigat şase turnee şi pe care l-a încheiat pe locul 11 în clasamentul mondial. Potrivit WTA, Halep are mari şanse să devină la începutul acestui an a treia româncă ce accede în clasamentul celor mai bune zece jucatoare din lume, dupa Irina Spîrlea (7 WTA în 1997) şi Virginia Ruzici (8 WTA în 1979).