Sinteza evenimentelor externe

Sumar: Atac masiv al Hamas asupra Israelului/ Al doilea an de război în Ucraina/ Finlanda în NATO, Ucraina şi Moldova, mai aproape de UE/ Cutremure devastatoare şi incendii, în cel mai cald an din istoria Pământului/ Încoronarea lui Charles al III-lea

Ştefan Stoica, 06.01.2024, 11:00

Atac masiv al Hamas asupra Israelului

Pe 7 octombrie
anul trecut, comandouri ale organizaţiei Hamas au pătruns în sudul Israelului
din Fâşia Gaza şi au comis masacre în localităţi de frontieră şi la un festival
de muzică. Bilanţul a fost de circa 1200 de morţi, inclusiv copii. 240 de
persoane, între care bătrâni şi copii, au fost luate ostatice. Amploarea şi
virulenţa atacului au surprins şi îngrozit Israelul şi lumea democratică. Imaginile
cu atrocităţile comise de teroriştii Hamas sunt greu dacă nu imposibil de
privit, au recunoscut membri ai parlamentelor, inclusiv cel român, care au avut
acces la ele. Poliţia israeliană anchetează posibile violenţe sexuale comise de
membrii Hamas, printre care violuri în grup sau mutilări de cadavre. Replica
militară a Israelului a constat în bombardamente masive asupra Gazei, urmate de
o operaţiune terestră pe scară largă, având ca obiectiv declarat eliminarea
Hamas.

Situaţia umanitară din Gaza, una dintre cele mai populate regiuni ale
lumii, s-a deteriorat rapid până la a deveni îngrijorătoare. Criticat pentru
magnitudinea distrugerilor provocate de operaţiunile militare, Israelul a
susţinut că Hamas este responsabilă de soarta precară a civililor palestinieni,
deoarece a dezvoltat o vastă infrastructură militară subterană în spaţii
civile. În plus, spun analiştii, Hamas ţine populaţia captivă ideologiei urii.
Un armistiţiu temporar a permis eliberarea de ostatici israelieni la schimb cu deţinuţi
palestinieni şi intensificarea ajutorului umanitar pentru Gaza. Potrivit ONU,
peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei au fost
strămutaţi. Numărul civililor ucişi ar fi trecut de 22 de mii. România a
evacuat din Gaza, la cerere, peste 300 de cetăţeni proprii şi membri de familie
ai acestora.

Al doilea an de război în Ucraina

În luna iunie a
anului trecut, armata ucraineană a lansat o contraofensivă ce se anunţa de
succes, alimentând, astfel, speranţele că Rusia agresoare va face paşi decisivi
în spate în conflictul pe care l-a declanşat în 2022. În pofida ajutorului
militar occidental de miliarde de dolari, Ucraina nu a reuşit decât recucerirea
unor localităţi mici din sud şi est. Războiul din Gaza a mutat parţial atenţia
de la cel din Ucraina, ţară care nu a ascuns că se teme de un angajament mai
redus al aliaţilor occidentali. Iar temerile s-au dovedit justificate într-o
anumită măsură: Congresul american a încheiat anul 2023 fără a valida pachetul
de miliarde de dolari reprezentând ajutor pentru Ucraina, din cauza dezacordului
dintre tabăra republicană şi cea democrată, a preşedintelui Joe Biden.

Pe de
altă parte, un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane,
apărut anul trecut, estimează că Rusia a pierdut în Ucraina peste 315.000 de
militari, adică 87% din efectivele angrenate în război, sute de avioane şi mii
de tancuri. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aceste
pierderi subliniază eroarea strategică a preşedintelui Vladimir Putin de a
invada Ucraina, iar rezultatul este acela că Rusia este mai slabă politic,
militar şi economic. În premieră de la declanşarea sa, mici incidente legate de
război au implicat România. Astfel, drone folosite în conflict au căzut pe
pământ românesc sau au intrat în spaţiul aerian al ţării.

Finlanda în NATO, Ucraina şi Moldova, mai
aproape de UE

Agresiunea rusă
asupra Ucrainei a avut consecinţe geopolitice majore: a forţat Suedia şi
Finlanda să renunţe la neutralitate şi nealiniere militară şi a cristalizat
optiunea pro-europeană a Ucrainei şi a vecinei sale mai mici, Republica
Moldova, victimă colaterală a conflictului. Pe 4 aprilie 2023, la mai puţin de
un an de la solicitarea sa, făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia
Rusiei în Ucraina, Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianţei
Nord-Atlantice. Cei 1300 de km de frontieră între Finlanda şi Rusia dublează,
practic, graniţa acesteia din urmă cu NATO. Înainte de invazie, preşedintele
Putin îşi dorea mai puţin NATO în Europa, mai ales în proximitatea Rusiei, după
invazie are parte de mai mult. Şi va urma, cu siguranţă, Suedia. În ce priveşte
Uniunea Europeană, liderii acesteia au decis, în decembrie trecut, să înceapă
negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, state care primiseră
statutul de candidate în 2022. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a
calificat decizia drept o victorie pentru ţara sa şi pentru Europa, o victorie
care motivează şi întăreşte, iar preşedinta de la Chişinău, Maia Sandu, a spus
că succesul obţinut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg
democraţia şi prosperitatea.

Cutremure devastatoare şi incendii, în
cel mai cald an din istoria Pământului

La începutul
lunii februarie, un seism puternic, care a intrat în topul celor mai
distrugătoare din ultimii 100 de ani, a devastat sud-estul Turciei şi o parte
din Siria. A lăsat în urmă 56.000 de morţi, dintre care 6 mii în Siria. Un alt
cutremur major s-a produs, în septembrie, în centrul Marocului, şi a provocat
moartea a 3 mii de oameni. Pe de altă parte, 2023 a fost cel mai călduros an
înregistrat vreodată, potrivit serviciului european pentru schimbările
climatice Copernicus. Oamenii de știință avertizează că planeta va continua să
se încălzească atâta timp cât și emisiile de gaze cu efect de seră sunt în
creștere. Temperaturile record au fost însoţite de secete, incendii
incontrolabile şi furtuni. În Canada, au ars peste 18 milioane de ha de pădure,
iar 200.000 de persoane au fost strămutate. Cu incendii grave s-au mai
confruntat Grecia şi Hawaii.

Încoronarea lui Charles al III-lea

Pe 6 mai anul
trecut, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost încoronat, în cadrul
unei ceremonii fastuoase. Charles devenise rege în septembrie 2022, după
moartea mamei sale, Elisabeta a II-a. A fost pentru prima dată în ultimii 70 de
ani când Regatul Unit a asistat la încoronarea unui şef de stat. La o lună după
încoronare, Charles al III-lea a făcut o vizită privată în România, ţară de
care a mărturisit că este foarte legat. Mare admirator al Transilvaniei, el s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural
românesc, achiziţionând şi restaurând case vechi din mediul rural, pe care le-a
salvat de la distrugere