Retrospectiva săptămânii 08.12 – 14.12.2024
Vestea bună a săptămânii, aşteptată şi confirmată, oficial, joi, a fost acceptarea deplină a României, alături de Bulgaria, în spaţiul european de liberă circulaţie.
Ştefan Stoica, 14.12.2024, 10:44
În sfârşit, în Schengen
Vestea bună a săptămânii, aşteptată şi confirmată, oficial, joi, a fost acceptarea deplină a României, alături de Bulgaria, în spaţiul european de liberă circulaţie. La sfârşitul lunii martie, partenerii europeni fuseseră de acord cu primirea celor două state în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. După ce Olanda şi mai ales Austria au renunţat la opoziţia lor, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a aprobat, joi, în unanimitate, aderarea României şi Bulgariei cu frontierele terestre la spaţiul european de liberă circulaţie de la 1 ianuarie. Începând cu această dată, nu vor mai fi controale decât la graniţele Romaniei cu Serbia, Republica Moldova şi Ucraina. Totuşi, în primele şase luni de la aderare, vor mai exista controale alternative sau prin sondare, o măsură de siguranţă pentru a vedea cum funcţionează libera trecere. Astfel de controale temporare au mai fost iniţiate pe diverse graniţe interne din Schengen, pe fondul înmulţirii migranţilor ilegali. Autorităţile de la Bucureşti au salutat acceptarea ţării în Schengen, subliniind că decizia se traduce printr-o circulaţie mai rapidă pentru cetăţeni, costuri logistice mai scăzute pentru companii, creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pe piaţa europeană, oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă.
Maraton electoral nefinalizat
La începutul săptămânii care se încheie românii ar fi trebuit să ştie numele celui care le va fi preşedinte pentru următorii cinci ani. Pe 8 decembrie era prevăzut turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, finişul programat al maratonului electoral început in iunie cu localele şi europarlamentarele. Pe 6 decembrie, însă, Curtea Constituţională a anulat scrutinul pentru funcţia supremă, după ce a constatat că procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale. Beneficiarul direct al acestui proces electoral deturnat de la reguli de atacurile hibride ale Rusiei, potrivit serviciilor de informaţii, ar fi fost cel care câştigase turul unu, candidatul independent Călin Georgescu, un extremist prorus, antioccidental virulent şi admirator al liderilor fascişti din interbelicul românesc. Parchetul îi investighează, acum, pe doi dintre apropiaţii săi, foşti mercenari. Unul, suspectat că dorea să provoace tulburări în Capitală, e cercetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni cu articole pirotehnice şi instigare publică, iar celălalt pentru folosirea de simboluri legionare, adică ale extremei dreapta antisemite şi criminale dn anii ‘30. Financial Times preia opinia analiştilor, potrivit cărora atractivitatea grupărilor paramilitare în România, cu viziuni extrem de „macho”, care îmbină religia cu ultranaționalismul, a crescut pentru că autoritățile nu au intervenit.
Pro-europenii din viitorul Parlament, negocieri pentru un guvern comun
Preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mandat se va prelungi până la alegerea succesorului său, a convocat noul Parlament pe data de 20 decembrie. Patru formaţiuni pro-europene, PSD, PNL, USR, UDMR şi trei autointitulate suveraniste, AUR, SOS România şi POT, vor popula viitorul legislativ, rezultat în urma alegerilor din 1 decembrie. Cu aproape două treimi din mandate, pro-europenii, cărora li se adaugă deputaţii minorităţilor naţionale, au început, săptămâna aceasta, negocieri pentru un guvern de largă coaliţie. Amintim că, înaintea turului al doilea al prezidenţialelor, PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale semnaseră pactul pentru o coaliție proeuropeană și euroatlantică. Documentul urmărea să blocheze accesul la cea mai înaltă demnitate din stat a lui Călin Georgescu. După anularea scrutinului, semnatarii acelui document şi-au reînnoit angajamentul şi promit, acum, un program guvernamental axat pe dezvoltare și reforme, care va avea în vedere prioritățile cetățenilor. Ei au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică. De asemenea, au căzut de acord să crească ritmul actual al investiţiilor şi al reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Inflaţia, eterna problemă
Viitorul executiv de la Bucureşti va avea în faţă un noian de provocări, între care restabilirea încrederii în clasa politică, reforma instituţiilor statului şi, nu în ultimul rând, problemele economice. Una dintre acestea din urmă e generată de inflaţie. Alimentată de scumpiri la serviciile poştale, fructele proaspete şi margarină, rata inflaţiei a crescut din nou comparativ cu luna precedentă. Iar inflaţia anuală, raportată în noiembrie 2024 la noiembrie 2023, a crescut din nou pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 5,11% de la 4,67 de procente în octombrie. Una din cauzele creşterii inflaţiei este deficitul bugetar ridicat, pe care Guvernul se străduieşte să-l finanţeze, explică analiştii. Cea mai recentă prognoză a BNR arată că inflaţia va coborî abia în 2026 sub 3,5% pe an.
Săptămâna sportivă
Campioana României la fotbal, FCSB (Bucureşti), a remizat cu formaţia germană Hoffenheim, joi seara, în deplasare, în etapa a 6-a din Europa League. Bucureştenii se clasează pe poziţia a 10-a în grupa unică şi sunt foarte aproape de calificarea în primăvara europeană. Mai au de jucat două meciuri în ianuarie, dintre care ultimul e pe teren propriu cu celebra echipa engleză Manchester United. În handbal, naţionala feminină a României s-a clasat pe locul 11 la Europeanul găzduit de Austria, Ungaria şi Elveţia. Totuşi, prestaţia unei echipe rămase fără vedete după retragerea unui întreg contingent, în frunte cu superstarul Cristina Neagu, a fost, pe alocuri, apreciată. Naţionala a ajuns nesperat în faza grupelor principale după victorii cu Cehia şi Sebia, iar acolo a învins, neaşteptat, Suedia.
