Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

Relaţiile româno-germane, în prim-plan; Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă; Despre Constituţie şi referendum...

Florentin Căpitănescu, 15.06.2013, 02:15

Relaţiile româno-germane, în prim-plan

Premierul român, Victor Ponta, a făcut, la începutul săptămânii, o vizită în Germania – poate cea mai importantă deplasare externă de la reconfirmarea sa în funcţie, la finele anului trecut. Discuţia pe care a avut-o cu cancelarul Angela Merkel a fost dominată de componenta economică a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Germania rămâne, de ani buni, primul partener comercial al României. De asemenea, Ponta a evocat dorinţa Bucureştiului de a încheia un parteneriat strategic cu Berlinul, aşa cum Bucureştiul are cu Parisul. La rândul sau, cancelarul Merkel a enumerat care sunt, în opinia sa, criteriile pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru ca economia românească să devină şi mai atractivă pentru investitorii germani. Respectarea standardelor statului de drept, siguranţa juridică şi combaterea eficientă a corupţiei sunt criteriile după care investitorii germani se ghidează, a precizat cancelarul.

Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă

România aşteaptă, înainte de finele anului, o decizie favorabilă în privinţa aderării sale la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de externe, Titus Corlăţean, după vizita pe care a făcut-o în Franţa. Într-un interviu acordat RFI, Corlăţean a spus că a discutat cu omologul său, Laurent Fabius, despre eforturile pe care România le-a făcut pentru securizarea frontierelor sale la standarde înalte. Dialogul politic al României cu membrele UE care au ridicat semne de întrebare avansează în direcţia cea bună, a mai spus Corlăţean. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie a fost condiţionată in unele state comunitare, cum este Olanda, de reforme profunde în justiţie şi o luptă eficientă împotriva corupţiei. Bucureştiul susţine, în schimb, că respectă toate criteriile tehnice ale aderării, fapt recunoscut, nu o dată, de Comisia Europeană.

Despre Constituţie şi referendum

Alianţa de centru – stânga aflată la guvernare în Romania, USL, lucrează de zor la proiectul de revizuire a Constituţiei, care stârneşte polemici aprinse în spaţiul public. Comisia parlamentară care se ocupa modificarea Legii Fundamentale a adoptat, deja, un şir nesfârşit de amendamente, inclusiv pe teme considerate sensibile. Limitarea mandatului prezidenţial, atât ca timp, cât şi ca atribuţii, sancţionarea drastică a aşa-numitului traseism politic – fenomen devenit endemic în rândul politicienilor români – , reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, garantarea utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale şi recunoaşterea rolului pe care Casa Regală şi Biserica Ortodoxă l-au avut în evoluţia Statului Român sunt doar câteva dintre noutăţi. Tot săptămâna aceasta, şeful statului, Traian Băsescu, a început procedurile tehnice ale organizării unui referendum privind legislativul unicameral, cu un număr maxim de 300 de parlamentari. Un demers similar a făcut şi în 2009, cand majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea celor două propuneri ale preşedintelui. Deşi, în principiu, toate formaţiunile politice au salutat rezultatul referendumului de atunci, punerea în practică a acestuia a eşuat.

România îşi menţine interesul aparte pentru Dunăre

România şi Bulgaria vecină au deschis circulatia pe noul pod care leaga localitatile Calafat si Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre. La inaugurare au fost invitati, între alţii, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi premierul român, Victor Ponta. Podul, al doilea peste Dunăre care leagă cele doua state comunitare, este parte a coridorului paneuropean de transport intre oraşul german Dresda si metropola turcă Istanbul. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, au discutat, deja, despre o nouă construcţie de acest tip. Întâlnirea acestora a avut loc în marja summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală, organizat la Bratislava, în Slovacia. Cu această ocazie, România şi-a reiterat interesul crescut pe care îl are pentru Strategia Dunării, în contextul pregătirii noului exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, o altă tema aflată în atenţia Bucureştiului, a figurat, şi el, pe agenda reuniunii.

România, sub ape

Ploile torenţiale care au lovit, în ultimele zile, teritoriul României au provocat moartea a cel puţin trei persoane. Potrivit unui bilanţ al ministerului de interne, zeci de localităţi au fost afectate de precipitaţiile abundente. Guvernul a decis să sprijine financiar 200 de familii aflate în situaţii extrem de dificile.