Retrospectiva săptămânii 7 – 13.04.2024
NATO - 20 de ani / Cine candidează la Parlamentul European? / Discuții privind energia / Date privind deficitul comercial, PIB-ul și inflația în România
Daniela Budu, 13.04.2024, 11:52
NATO – 20 de ani
România consideră că întregul Flanc Estic al Uniunii Europene şi NATO trebuie să fie conectat pe cale rutieră şi feroviară, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra acestui aspect la summitul de joi al Iniţiativei celor Trei Mări de la Vilnius, calificând discuţiile drept ‘foarte bune’. Miercuri, la conferinţa „România – NATO – 20 de ani”, organizată de ministerul Apărării la București, șeful statului a apreciat că actualul context generat de războiul de la graniţele noastre creşte relevanţa României ca pilon de securitate şi stabilitate regional.
Klaus Iohannis a confirmat că țara trebuie să-și intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Klaus Iohannis: TRACK “Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate”.
La rândul său, Marcel Ciolacu a declarat că aderarea la NATO a însemnat revenirea României la comunitatea de valori şi principii democratice occidentale. Marcel Ciolacu: TRACK “Astăzi, România este ancorată ireversibil în comunitatea euroatlantică şi reprezintă, la rândul său, o ancoră strategică a NATO pe Flancul de Est. România rămâne un aliat matur şi credibil, cu o atitudine proactivă şi cu capacitatea de a acţiona susţinut pentru îndeplinirea obiectivelor proprii şi protejarea valorilor aliate”. La evenimentul de la București au participat miniştrii apărării din ţările NATO şi şefii de stat major sau ambasadori ai statelor Alianţei Nord-Atlantice.
Cine candidează la Parlamentul European?
15 partide sau alianţe electorale şi şapte independenţi şi-au înregistrat candidaturile pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Biroul Electoral Central a publicat, joi, pe site-ul instituţiei listele de candidaţi. Este vorba, între altele, de alianţa electorală PSD-PNL, Alianţa AUR, Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei), Alianţa România Socialistă, Partidul SOS România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Reper şi UDMR.
Pe liste sunt mai mulți eurodeputaţi care vor candida pentru un nou mandat, dar sunt şi nume noi. Pe 29 aprilie se vor anunţa candidaturile definitive pentru alegerile europarlamentare. Potrivit unui eurobarometru publicat de Comisia Europeană, peste jumătate dintre români, 53%, declară că este foarte probabil să se prezinte la vot la alegerile europarlamentare din iunie, 10% au spus că este destul de improbabil să voteze şi 10% foarte improbabil.
Discuții privind energia
România are un trecut de succes când vine vorba despre energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume şi cu un trecut impecabil în ceea ce priveşte siguranţa. Aprecierea îi aparține directorului general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, aflat zilele trecute în vizită la București.
În cadrul întrevederilor pe care le-a avut cu autoritățile române, acesta a remarcat gradul avansat de dezvoltare al sectorului energiei nucleare în România, exemplificat prin investiţiile de la Centrala Cernavodă şi cele în reactoare modulare mici. A subliniat faptul că acestea au un rol esenţial în asigurarea autonomiei energetice a ţării şi în reducerea costurilor pentru consumatori. De altfel, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, estimează că de luna viitoare preţurile vor scădea pentru români, mai ales la gazele naturale. Scăderi de preţuri sunt aşteptate şi la energia electrică.
Tot în această săptămână, Camera Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, ca for decizional, proiectul iniţiat de Guvern care stabileşte cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră. ‘Este un proiect de complexitate deosebită care ne va permite ca în anul 2032 să avem primii megawatti de energie electrică produşi în Marea Neagră’, a spus Sebastian Burduja.
Date privind deficitul comercial, PIB-ul și inflația în România
Deficitul balanţei comerciale a României în primele două luni din acest an a depăşit 4 miliarde de euro şi a fost mai mic cu aproximativ 230 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele două luni ale lui 2024, exporturile s-au ridicat la 15 miliarde de euro, iar importurile au însumat 19 miliarde de euro. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini, echipamente de transport şi alte produse manufacturate. Totodată, potrivit INS, Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu 2,1% faţă de anul anterior.
La creşterea sa au contribuit într-o proporţie mai mare agricultura, construcţiile şi comerţul. În schimb, industria a avut o contribuţie negativă la evoluţia PIB, din cauza scăderii volumului de activitate. Pe de altă parte, rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna martie la 6,6 la sută pe an, de la 7,2 procente în februarie, fiind a doua scădere consecutivă a acestui indicator. Potrivit INS, cel mai mult s-au scumpit mărfurile alimentare, cele nealimentare și serviciile.
