Retrospectiva săptămânii 7.06 – 13.06.2015

Sumar: Premierul Victor Ponta, la mâna Parlamentului; Guvernul Ponta şi moţiunea de cenzură; Strategia României de apărare

Roxana Vasile, 13.06.2015, 10:28

Premierul Victor Ponta, la mâna
Parlamentului

Acuzat de conflict de
interese, faptă pe care ar fi comis-o în perioada exercitării mandatului,
premierul social-democrat Victor Ponta şi-a păstrat imunitatea de care beneficiază
ca parlamentar. Colegii din Camera Deputaţilor, reuniţi în plen au respins,
marţi, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind începerea
urmăririi sale penale, lucru pe care îl făcuse, cu o zi înainte, şi Comisia juridică a aceleiaşi
Camere. DNA a declanşat, însă, deja, urmărirea penală împotriva lui Victor
Ponta pentru alte trei infracţiuni care ar fi fost comise în perioada când era
avocat. Premierul este acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată,
complicitate la evaziune fiscală în forma continuată şi spălare de bani într-un
dosar în care este învinuit fostul său ministru al Transporturilor, senatorul
PSD, Dan Şova. Victor Ponta devine, astfel, cel dintâi prim-ministru al
României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită mandatul. Pe fondul situaţiei create, preşedintele
Klaus Iohannis i-a cerut demisia. Răspunsul a venit pe Facebook – Victor Ponta
a spus că nu va demisiona, pentru că a fost numit în funcţie de parlamentul
României şi doar acesta îl poate demite. Mai mult, într-o informare pe care a
transmis-o partenerilor externi şi presei străine, premierul susţine că dosarul
întocmit este politic şi menit să dea jos actualul Guvern.

Guvernul Ponta şi moţiunea de
cenzură

Dacă şeful Guvernului nu demisionează, demiterea
Guvernului prin moţiune de cenzură poate fi o soluţie pentru ca România să iasă
din situaţia dificilă în care se află – a spus copreşedintele PNL, Alina
Gorghiu. În consecinţă, formaţiunea de opoziţie a depus în Parlament un
astfel de document menit să răstoarne actualul Executiv. Aşa cum era previzibil, date fiind elementare
calcule aritmetice, dar şi manevre politice, vineri, moţiunea de cenzură a fost
respinsă. Rămân temele
acesteia: dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din străinătate la
prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni din diaspora, majoritar
şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, n-au
putut vota, precum şi neadoptarea legii privind votul prin corespondenţă,
graţie căreia puteau fi prevenite situaţii similare. Guvernul rămas în funcţie a fost, însă, părăsit de
ministrul Transporturilor Ioan Rus, care şi-a prezentat demisia, după
declaraţii jignitoare, într-un interviu televizat, la adresa românilor plecaţi
din ţară. Premierul Victor Ponta a
precizat că va discuta despre un înlocuitor săptămâna viitoare. Despre demisie la nivel înalt s-a vorbit, la
finele acestei săptămâni, şi la Chişinău. Premierul Republicii Moldova, Chiril
Gaburici, bănuit de falsificarea diplomei de bacalaureat, a renunţat la funcţie.

Strategia României de apărare

‘O Românie puternică în Europa şi în lume’. Astfel se
intitulează Strategia Naţională de Apărare a României, pe care Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării a decis să o promoveze către Parlament spre a fi adoptată.
La finalul şedinţei de marţi, a CSAT, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că
una din principalele noutăţi ale acestei Strategii o reprezintă conceptul de
securitate extinsă. Securitatea naţională nu este privită doar prin perspectiva
apărării, ci prin evaluarea aspectelor care ţin de ordine publică, economie,
infrastructură, educaţie, sănătate, mediu, cultură, toate având un impact
asupra securităţii naţionale. În această amplă construcţie, parteneriatul
strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt reafirmate
ca piloni ai politicii externe şi de securitate. De altfel, semn al implicării
sale în construcţia europeană, Bucureştiul doreşte
ca la Consiliul European de luna aceasta să pledeze pentru iniţierea procesului
de redactare a unei noi strategii comunitare de securitate. Totodată, la nivel
naţional, vor continua procesul de restructurare şi modernizare a armatei în
2015 şi programul de înzestrare până în 2027.

Vot în sprijinul medicilor

Senatul României a
aprobat, săptămâna aceasta, proiectul de lege care permite personalului medical
din spitalele publice să-şi suplimenteze veniturile prin activitate privată în
unităţile în care profesează. Documentul urmează să fie discutat în Comisia de Sănătate a Camerei
Deputaţilor şi supus, apoi, votului decisiv în plen. Ministerul Sănătăţii speră
să stăvilească exodul medicilor în străinătate, dar şi să amelioreze calitatea
serviciilor oferite în unităţile spitaliceşti din România. Peste 20.000 de doctori au plecat peste hotare în ultimii
an din cauza salariilor mici.

Prognoze economice îmbucurătoare

Banca Mondială a
revizuit la 3% estimările privind avansul economiei româneşti în 2015, după ce, în luna
ianuarie, prognoza ei fusese uşor inferioară. Această creştere economică este
peste media mondială, prognozată la 2,8%. În plus, în 2016, România ar urma să înregistreze
o creştere de 3,2%, iar în 2017 aceasta ar putea fi de 3,5%, în scădere, însă, cu 0,4% faţă
de cât estimase, în iarnă, instituţia financiară internaţională. Performanţele
economice ale României, alături
de cele ale Cehiei, au fost confirmate şi de Biroul de statistică al Uniunii
Europene (Eurostat), cele două ţări având în primul trimestru al acestui an cea
mai mare creştere economică din Uniunea Europeană – 4,2%.

Deja secetă în România

Motor important al
economiei, agricultura României – considerată, cândva, grânarul Europei – s-ar
putea confrunta, anul acesta, cu o secetă prelungită. Or, cu o contribuţie
de 5 până 7% din produsul intern brut, această situaţie ar putea pune probleme
pentru creşterea economică estimată de specialişti. Nici nu au venit
lunile caniculare şi pământul este deja crăpat, iar multe culturi s-au uscat pe
câmp. Au scăzut semnificativ şi unele debite de apă, iar oamenii se tem că nu
vor avea nici cu ce adăpa animalele. Pentru moment, cele mai afectate regiuni
sunt nord-estul, estul şi sudul, unde rezervele de apă din sol sunt aproape de
nivelul de criză. Sistemul de irigaţii construit înainte de 1989 cu greu mai
poate deservi aproape 10% din suprafaţa arabilă.