Retrospectiva săptămânii 5.10 – 11.10.2014
Sumar: Sentinta definitiva in cazul Rompetrol; Baza militară de la Deveselu, sub comandă americană; Pregătiri pentru eventuale infectări cu Ebola; Lupta cu şomajul
Florentin Căpitănescu, 11.10.2014, 09:59
Sentinta definitiva in cazul Rompetrol
Opt persoane, între care un senator şi un ex-ministru al comunicaţiilor, au fost condamnate, printr-o sentinţă definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, la pedepse de închisoare cu executare, într-unul din cele mai sonore dosare din istoria post-comunistă a României. Senatorul Sorin Roşca Stănescu, cunoscut pentru activitatea sa jurnalistică, a primit doi ani si patru luni, pentru utilizarea de informaţii privilegiate şi constituirea unui grup infracţional organizat, iar fostul ministru Sorin Pantiş, aflat, deja, în inchisoare pentru implicarea într-un alt dosar de corupţie, doi ani şi opt luni, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi constituirea unui grup infracţional organizat. Alte patru persoane au primit sentinţe de închisoare cu suspendare. Protagonistul dosarului, controversatul om de afaceri Dinu Patriciu, pentru care procurorii ceruseră 20 de ani de închisoare, a murit în august, într-o clinică din Londra. În dosar, el era acuzat că, între 1999 şi 2001, şi-a însuşit 85 de milioane de dolari, bani care, astfel, nu au mai ajuns în bugetul statului, şi că, în 2004, a manipulat tranzacţionarea unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti. Veridctul final în dosarul Rompetrol, cum este cunoscut publicului larg, a fost dat după opt ani de la debutul procesului.
Baza militară de la Deveselu, sub comandă americană
Armata americană a preluat, vineri, comanda bazei militare de la Deveselu, unde vor fi montate, în premieră, componente antirachetă ale NATO. Baza va găzdui un radar de ultimă generaţie – AEGIS – şi aproape 25 de interceptoare, care, împreună, ar urma să fie funcţionale în 2015. În ultimii doi ani, SUA au alocat circa 100 de milioane de dolari pentru transformarea bazei de la Deveselu. România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, ca parte a scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Întreaga arhitectură antirachetă pe care SUA au proiectat-o în Europa este menită să contracareze posibile atacuri ale unor state pe care Occidentul le consideră paria, precum Iranul.
Pregătiri pentru eventuale infectări cu Ebola
România este pregătită pentru apariţia unor cazuri de infectare cu Ebola, chiar dacă riscul este extrem de scăzut, a dat asigurări secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat. Guvernul de la Bucureşti a alocat, deja, 25 de milioane de lei, adică aproape şase milioane de euro, pentru pregătiri. În cazul unei suspiciuni de infectare cu Ebola, testarea se va face în laboratoare din Germania. Eventualii pacienţi, au precizat autorităţile de la Bucureşti, vor fi duşi la un spital militar de campanie cu toate dotările, care va fi instalat în apropierea Bucureştiului. Măsurile au fost luate pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de extinderea virusului în Europa.
Lupta cu şomajul
Ministrul român al muncii, Rovana Plumb, a participat, la Milano, la conferinţa privind ocuparea forţei de muncă pe continent, organizată de preşedinţia italiană a Consiliului UE. Ea a vorbit despre măsurile concrete pe care Guvernul de stânga de la Bucureşti le-a promovat in lupta împotriva şomajului. Rovana Plumb: ”În primul rând, creşterea salariului minim pe economie, netaxarea profitului reinvestit şi, de asemenea, reducerea contribuţiei de asigurări sociale (la angajator, n.red) începând cu noiembrie, care va avea efecte benefice în ceea ce priveşte ocuparea.” La reuniunea de la Milano au fost prezenti, intre altii, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, François Hollande, premierul spaniol, Mariano Rajoi, şi de cel al ţării-gazdă, Matteo Renzi. Participantii au discutat, în principal, de alocarea, la nivel european, a circa 20 de miliarde de euro şi simplificarea procedurilor prin care aceşti bani vor fi folosiţi în lupta contra şomajului, devenit, în multe ţări europene, cum sunt Spania ori Grecia, un adevărat flagel social. În România, rata şomajului gravitează, de ani buni, în jurul a 7%, însă, spre îngrijorarea autorităţilor, în rândul tinerilor, aceasta a depăşit 25 de procente.
Măsuri pentru diaspora
Cabinetul de la Bucureşti a aprobat programul “Prima Casă” pentru românii care locuiesc şi muncesc legal în străinătate. Guvernul a precizat că ei pot accesa un credit pentru a-şi cumpăra o locuinţă într-un imobil sau pentru a-şi construi o casă. Executivul apreciază că, odată cu extinderea programelor Prima Casă şi Prima Maşină pentru românii din diaspora, aceştia vor fi stimulaţi să se repatrieze. Pe de altă parte, executivul a decis ca taxele consulare pentru întocmirea certificatelor de naştere ale copiilor născuţi din părinţi români în străinătate nu vor mai fi plătite, în cazul în care documentele se întocmesc în şase luni de la naştere. De asemenea, documentele de călătorie necesare pentru minorii români de până la 6 ani vor fi gratuite.
Un Nobel, pentru un cercetător născut în România
Cercetătorul german născut în România, Ştefan Hell, a căştigat Premiul Nobel pentru Chimie. Alături de doi oameni de ştiinţă americani, el a obţinut distincţia pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente. Ştefan Hell şi-a obţinut doctoratul la Universitatea din Heidelberg şi este director al Institutului „Max Planck” pentru Chimie şi Biofizică. În 2012, el a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad, oraş în care s-a născut.
