Retrospectiva săptămânii 4.10 – 10.10.2015

Sumar: România, solidară în criza refugiaţilor; România şi NATO; Închisori CIA în România? O nouă comisie; Economia românească, peste aşteptări

Roxana Vasile, 10.10.2015, 10:09

România, solidară în criza refugiaţilor

România nu se
confruntă cu o criză a refugiaţilor. Faţă de 900 de cereri de azil în 2014,
anul acesta s-au înregistrat cu doar 44 în plus. Chiar şi aşa, în
eventualitatea sosirii de migranţi, au fost pregătite, deja, 1 mie de locuri de
găzduire. Cât despre legislaţia naţională privind asistenţa acordată celor care
se refugiază în Europa din calea războaielor, sărăciei sau persecuţiilor,
aceasta trebuie actualizată, pentru că situaţa este nesatisfăcătoare. Şeful
executivului, Victor Ponta: Încă avem în vigoare o prevedere
din anul 2006 prin care alocăm pentru toate cheltuielile privind un refugiat
politic suma de 3 lei pe zi, iar pentru cheltuielile sale personale, suma de 60
de bani. Guvernul, Ministerul de Finanţe vor încerca să actualizeze aceste
sume, pentru că nivelul lor este nu doar nesatisfăcător, ci şi insultător.
Trebuie revăzut, de asemenea, accesul la serviciile de sănătate, în condiţiile
introducerii cardului de sănătate, şi la educaţie, şcoli şi facultăţi din România
solicitând documente şcolare de la refugiaţi care au şcoala sau primăria sau
universitatea distruse în bombardamente, ceea ce evident duce la
imposibilitatea accesului la educaţie. La fel, în ceea ce
priveşte condiţiile de cazare. România
promite solidaritate – a mai spus premierul Ponta, precizând că Guvernul va
sprijini pe termen scurt şi mediu acordarea de sprijin financiar şi logistic ţărilor
care găzduiesc, deja, refugiaţi, în special Turcia şi Iordania.

România şi NATO

Prezent joi, la Bruxelles, la
reuniunea Consiliului Nord-Atlantic în format de miniştri ai Apărării,
ministrul român Mircea Duşa le-a solicitat partenerilor aliaţi să ia măsuri
concrete de consolidare a securităţii în Marea Neagră. El a declarat că este nevoie de
asigurarea prezenţei navale NATO în bazinul maritim. Mircea Duşa: Am
precizat că strategia maritimă şi în special strategia pe Marea Neagră, pentru
noi, este foarte importantă. Am precizat, de asemenea, faptul că capabilităţile
de descurajare ale NATO nu trebuie să fie regionale, ci trebuie să privească apărarea
tuturor flancurilor, fie că este vorba de flancul estic, fie de cel sudic. Anterior, la Sevilla,
în Spania, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a participat la Conferinţa
‘2015 Multinational Ballistic Missile Defence’, organizată de Agenţia SUA pentru Apărare
împotriva Rachetelor Balistice. Cu acest prilej,
şeful diplomaţiei de la Bucureşti a precizat, din nou, că sistemul american
antirachetă amplasat la Deveselu, bază din sudul României care va deveni
operaţională până la sfârşitul acestui an, este
exclusiv defensiv. Se urmăreşte consolidarea apărării colective, sarcină
fundamentală a NATO, precum şi descurajarea oricăror atacuri balistice. În vizită la Bucureşti, adjunctul secretarului american
de stat, Frank Rose, a anunţat, la rândul său, că SUA, NATO şi România se
consultă, în prezent, pentru a se asigura că baza de la Deveselu este bine
protejată de mai multe tipuri de ameninţări, inclusiv teroriste.

Închisori CIA în România? O nouă comisie

Comisia de
Apărare a Senatului de la Bucureşti a solicitat, luni, conducerii acestui for
înfiinţarea unei noi comisii parlamentare privind prezenţa unor presupuse
închisori CIA pe teritoriul României. Totodată, Biroului Permanent i se mai
cere să solicite oficial desecretizarea documentelor care vizează ţara noastră
cuprinse în raportul Senatului SUA referitoare la tehnicile de interogare ale
CIA. Solicitarea vine ca urmare a întâlnirii pe care senatorii au avut-o cu
membrii Comisiei Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din Parlamentul
European, for care investighează noile informaţii ce plasează România printre
ţările suspectate că au găzduit centre de detenţie CIA. O comisie similară a
funcţionat în Senat între 2006-2008, care, însă, nu a găsit niciun element care
să ateste prezenţa unor astfel de închisori în Romania în care au fost deţinuţi
suspecţi de terorism.

Economia românească, peste aşteptări

Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit considerabil, marţi, estimările
privind avansul Produsului Intern Brut al României pentru acest an şi anul
viitor. Potrivit celui mai nou raport ‘World Economic Outlook’, PIB-ul României
ar urma să crească cu 3,4% în acest an şi cu 3,9% în 2016, faţă de 2,7%,
respectiv 2,9%, cât estimase în primăvară. Pe de altă parte, în raportul său asupra stabilităţii
financiare, Banca Naţională notează că, pentru România, nu există, în prezent,
riscuri sistemice severe, în pofida incertitudinilor legate de evoluţiile
economice externe şi de pericolul revenirii unor politici economice interne
neadecvate. Potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, datoria publică a României
este sustenabilă, dar creşterea continuă a ponderii datoriei publice în PIB
poate deveni periculoasă. În lipsa stabilităţii
financiare, economia de piaţă nu poate funcţiona corect şi eficient, iar
relaxarea fiscală devine o păcăleală. Pe de o parte sunt reduse
impozitele, dar pe de alta intervine taxarea prin inflaţie, depreciere şi
arierate.

Cazul
Volkswagen în România

Statul român intenţionează să dea în judecată grupul Volkswagenpentru recuperarea
prejudiciului creat prin vânzarea a peste 100 de mii de maşini care ar avea
emisii mai mari decât cele declarate. Ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu,
a precizat că este vorba de peste 30 de milioane de euro, reprezentând
contravaloarea unui timbru de mediu mai mic. La calcularea daunelor s-a ţinut cont că
taxa auto a fost plătită de cumpărători pentru motorizare Euro 5, deşi maşina
era în realitate de categorie Euro 4. Proprietarii de bună-credinţă care şi-au
achiziţionat un asemenea automobil nu vor avea de suferit – a mai dat asigurări
ministrul Graţiela Gavrilescu.