Retrospectiva săptămânii 31.10. – 06.11.2021
Negocieri pentru desemnarea unui nou premier la București/Situația COVID în România/ Președintele României, Klaus Iohannis, la summit-ul pentru climă de la Glasgow
Leyla Cheamil, 06.11.2021, 11:15
Negocieri pentru desemnarea unui nou premier la București
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, joi, că nu va convoca partidele la consultări în vederea desemnării unui nou premier, până când nu se va contura o majoritate care va dori să propună un guvern. Este prima intervenţie a şefului statului după ce generalul în rezervă Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul de premier desemnat. Acesta n-a reușit să obțină susținere în Parlament pentru echipa executivă minoritară PNL-UDMR care ar fi urmat să ceară, miercuri, în plenul Legislativului, votul de învestitură. Tot joi, au avut loc discuţii între echipele de negociere ale PNL şi PSD pentru formarea unui guvern susţinut de o majoritate solidă în parlament.
O primă întâlnire cu social-democraţii apreciată ca bună de către preşedintele PNL, premierul interimar Florin Cîţu, care a spus că discuţiile s-au axat pe proiecte şi identificarea soluţiilor urgente pentru rezolvarea crizelor actuale, inclusiv cea politică. Florin Cîţu a afirmat că nu s-au negociat portofolii, însă o variantă pentru funcţia de premier a fost adusă în discuţie. La rândul său, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că PSD îşi menţine, în continuare, decizia de a veni cu o propunere de premier la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis. El a anunţat, totodată, că social-democraţii vor lucra în perioada imediat următoare, împreună cu specialiştii partidului, la un program propriu de guvernare care ar urma să fie corelat cu cel al liberalilor.
Miercuri, a avut loc o întâlnire între liderii PNL şi USR. Atât liderul liberal, Florin Cîţu, cât şi președintele USR, Dacian Cioloş, au declarat că s-au pus de acord asupra unor principii, între care propunerea unui premier de la PNL. Liderul liberal, Florin Cîţu, susţine că sunt şanse mari pentru refacerea coaliţiei de dreapta. Dacian Cioloş a subliniat că USR aşteaptă din partea liberalilor să decidă foarte clar dacă vor să negocieze refacerea coaliţiei sau un guvern cu PSD. Şi UDMR va merge cu o propunere de premier la consultările cu şeful statului, a anunţat liderul Uniunii, Kelemen Hunor. În opinia sa, nu este deplasat ca formaţiunea cea mai mică, dar cea mai stabilă să vină cu o variantă de prim-ministru.
Situația COVID în România
Deși în această săptămână cazurile de COVID-19 au mai scăzut în România, joi ajungând sub 9000, s-a înregistrat un nou record de pacienți la terapie intensivă – peste 1900. Un alt record negativ, cel al deceselor asociate noului coronavirus, fusese anunțat marți – aproape 600, majoritatea persoane nevaccinate. De altfel, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, este de părere că numărul deceselor va continua să fie mare în perioada următoare, pentru că există un decalaj de două săptămâni între scăderea numărului persoanelor care se infectează cu COVID-19 şi scăderea numărului de persoane care mor din cauza bolii. Medicul a precizat că, în România, mor mai mulţi oameni decât în alte ţări europene, unde proporţia celor vaccinaţi este mare.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii este îngrijorată de degradarea situaţiei sanitare în Europa, unde numărul de infecţii noi de COVID-19 raportate zilnic creşte mai mult decât în alte regiuni ale lumii. Potrivit datelor oficiale la nivel european, România se află pe locul 3, într-un clasament tragic al deceselor înregistrate în ultima săptămână.Ajutoare sanitare externe continuă să sosească în România. Marți, din partea Israelului, s-au primit zece concentratoare de oxigen, primele dintr-o tranşă de 40. Pe de altă parte, pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, aflaţi în stare critică, au fost transferaţi la unităţi medicale din Germania pentru tratament. Între timp, datele oficiale arată că, după o scurtă perioadă de reviriment, interesul românilor pentru vaccinare a scăzut din nou. În prezent, doar 36,5% din populaţia țării are schema de vaccinare completă.
Președintele României, Klaus Iohannis, la summit-ul pentru climă de la Glasgow
România va fi prima ţară din lume unde Statele Unite vor implementa tehnologia reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Şeful statului român, Klaus Iohannis, şi reprezentantul special al preşedintelui american pentru climă, John Kerry, au stabilit, marți, la summitul pentru climă organizat la Glasgow, Scoția, ca, până în 2028, România să includă în sistemul naţional de producere a energiei acest tip de reactoare. Un comunicat al Casei Albe arată că această colaborare va duce la crearea a până la 30.000 de locuri de muncă în cele două ţări. Klaus Iohannis a explicat că acest tip de colaborare extinsă cu Statele Unite, adică dezvoltare de tehnologii, producţie, servicii de suport pentru operare, trebuie extins şi în alte domenii, în special în energia regenerabilă şi mobilitatea verde. La Glasgow, peste 40 de state au convenit să îşi reducă treptat dependenţa de cărbune, care este unul din cei mai mari poluanţi. Între acestea nu se află însă economii puternice precum cele ale Chinei, Statelor Unite sau Australiei. Ţările semnatare se obligă să nu mai aibă în folosinţă centrale pe bază de cărbune până la finalul anilor 2030. Ţările sărace semnatare urmează să renunţe la cărbune un deceniu mai târziu.
BERD a îmbunătățit estimările privind evoluţia economică a României în 2021
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a îmbunătăţit în mod semnificativ estimările privindevoluţia economică a României în 2021. Instituţia avertizează, însă, în raportul publicat joi, că evoluţia pandemiei şi preţurile ridicate la gazele naturale, petrol şi alte materii prime ar putea afecta această revenire. Prognoza de creştere a economiei româneşti este, acum, de peste 7 la sută, faţă de un avans de 6 procente estimat în luna iunie. Pentru 2022, banii europeni care vor veni prin Programul de Redresare şi Rezilienţă ar urma să ducă la creşterea investiţiilor şi la o îmbunătăţire a exporturilor, ceea ce, împreună cu aşteptata consolidare fiscală şi încetinirea consumului privat, ar putea să se traducă într-o creştere a Produsului Intern Brut de peste 4 procente.
